/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 816: Sfatul lui Băsescu pentru Moldova, atacuri mortale și navă distrusă! Avertizarea lansată de Estonia

investigații

/VIDEO/ Donatorii fictivi din liste! Cum au adunat bani pentru campania electorală partidele afiliate lui Șor și MAN-ul lui Ceban

17 decembrie 2023, ora 22:30

Alegerile locale din această toamnă au costat partidele politice peste 35 de milioane de lei. Lideri la capitolul cheltuieli au fost partidele cu cea mai mare reprezentativitate din Parlament - Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Socialiștilor. Banii au venit însă, în mare parte, din alocațiile de stat pentru rezultatele obținute la alegerile precedente. Pe de altă parte, partidele-lider la capitolul donații colectate de la cetățeni au fost  Partidul Șansa, Partidul Renașterii și Mișcarea Alternativă Națională, condusă de Ion Ceban. Pentru acestea, la alegerile locale, au făcut donații și pensionari, și paznici, și educatori, și o groază de studenți.  

Mișcarea Alternativă Națională condusă de edilul capitalei Ion Ceban a primit donații de la 400 de persoane pentru campania electorală de la ultimele alegeri locale. Contribuțiile, toate în numerar, s-au ridicat la 2,8 milioane de lei. Majoritatea donatorilor sunt angajați ai unor instituții aflate în subordinea Primăriei Chișinău.

Analiza listelor de donatori făcută de reporterii Cutia Neagră PLUS indică asupra faptului că în unele instituții angajații au donat bani MAN-ului în mod organizat - în aceeași zi, sume identice. În unele cazuri, donatorii de pe listă însă nu știau nimic despre donația făcută.

Subalternii unei consiliere MAN, cu donații generoase la partid

La școala primară-grădiniță „Antonin Ursu” din sectorul Buiucani al capitalei, aproape jumătate dintre cadrele didactice sunt susținători ai MAN-ului. Directorul instituției, 12 profesori și educatori și alți 3 angajați din personalul auxiliar au plătit cotizații de membru sau au făcut donații pentru partidul primarului.

    Lucia Pisarenco, director ȘPG „Antonin Ursu”

Școala este condusă de Lucia Pisarenco, ajunsă consilieră municipală pe lista MAN. Femeia a donat în campanie 3000 de lei partidului.

Pisarenco a fost urmată în gestul său de alți 7 angajați - directorii adjuncți și cinci profesoare. Toate donațiile au fost înregistrate în două zile -  pe 22 octombrie și 1 noiembrie. Unii dintre acești profesori s-au regăsit anterior și în lista plătitorilor de cotizații de partid, chiar dacă în dreptul donațiilor făcute în campanie scrie că nu sunt membri MAN.

În dimineața zilei de 7 decembrie, am mers la școala „Antonin Ursu” să dezlegăm misterul acestor donații. Am întâlnit-o pe hol pe directoarea adjunctă, Veronica Macarenco, care însă  a refuzat să vorbească despre donația de 3000 de lei făcută pentru MAN în campanie.

– Da, eu sunt în listă, dar până nu vine doamna director nu vorbim.

– Dar dvs din numele dvs ați donat bani. Dna directoare nu a luat din buzunarul dvs.

– Nu contează asta. Dna directoare când vine atunci vorbim.

Nici directoarea, care de asemenea a donat 3000 de lei pentru partidul lui Ion Ceban, nu a fost mai vorbăreață cu noi. Pentru toate întrebările, a avut un singur răspuns, direcționându-ne la serviciul de presă al partidului MAN.

Lucia Pisarenco:  - Alegerile au trecut. Am revenit la serviciu și orice gen de așa întrebare cu drag o puteți primi la serviciul de presă al partidului MAN.

Reporter TV8. – Ce are partidul MAN dacă dvs sunteți directorul unei instituții de învățământ municipale și angajații din subordinea dvs au făcut aceste donații?

Lucia Pisarenco:  – De aceea și zic. La serviciul de presă primiți răspuns la întrebări de așa gen.

Reporter TV: – Noi am aflat că în instituție s-a făcut o listă cu oameni și li s-a propus să doneze. Cine a vrut a donat. S-a făcut așa o listă?

Lucia Pisarenco: – Cu toată stima și respectul față de dvs, la serviciul de presă auziți răspuns la toate întrebările.

Existența listei ne-a fost confirmată chiar de una dintre adjunctele școlii, Claudia Mîrza. Reușisem să vorbim cu ea până la sosirea directoarei.

Reporter TV8: - Cui ați donat?

Claudia Mîrza:  - S-a făcut o listă și noi doritorii am donat.

Reporter TV8: - Dar câți bani ați donat?

Claudia Mîrza: - O mie.

Reporter TV8: - În listă dvs figurați cu 3000 de lei.

Claudia Mîrza: - Da, da, 3000 de lei.

Reporter TV8: - Dna directoare a făcut lista sau cine?

Claudia Mîrza: - Inclusiv dumneaei.

Reporter TV8: - Dvs ați dat banii cash?

Claudia Mîrza: – Da, cash a fost.

Reporter TV8: - Dar de ce ați decis să susțineți un concurent electoral?

Claudia Mîrza: - A fost o hotărâre comună.

Alți 8 angajați ai acestei instituții sunt membri ai MAN și au plătit cotizații partidului în ultimul an. Banii au fost virați în contul formațiunii în aceleași zile, la fel ca în cazul donațiilor. Două educatoare au plătit chiar de patru ori cotizații MAN-ului, iar doi bucătari au cotizat de 3 trei ori. De fiecare dată, sumele au fost mici, între 50 și 500 de lei.

Directoarea școlii s-a împotrivit discuției noastre cu angajații membri ai MAN.

Reporter TV8: - Am putea să vorbim cu angajații?

Lucia Pisarenco: - Ei toți sunt la serviciu.

Reporter TV8: – Noi așteptăm pauza.

Lucia Pisarenco: – Serviciul este până la orele 17.00, dar ei o să vă dea același răspuns.

Reporter TV8: – Nu vreți să ne chemați niciun angajat? Noi nu avem dreptul să mergem prin instituție să-i căutăm.

Lucia Pisarenco: – Eu vă repet și nu o să vă surprind cu nimic. Răspuns o să primiți la serviciul de presă MAN.

Directoarea unei grădinițe a uitat câți bani a dat partidului

O situație similară am găsit și la grădinița158 din capitală. Jumătate dintre cadrele didactice au susținut financiar MAN-ul. Directoarea și zece educatoare au donat în campania electorală între o mie și trei mii de lei. Alți 8 angajați, inclusiv asistenta medicală, conducătorul muzical, magazinierul, și-ar fi luat carnete de partid achitând cotizații. Plățile au fost făcute în aceleași zile.

       Natalia Alexei, director grădinița Nr.158                     sursa: Facebook.com

Directoarea grădiniței Natalia Alexei este și ea membră MAN, a plătit cotizații și a făcut și o donație de 3000 de lei în campanie. Întrebată câți bani totuși a virat în bugetul MAN-ului, aceasta cu greu și-a adus aminte.

Reporter TV8: - Cu cât ați susținut campania domnului primar? Cât ați donat?

Natalia Alexei: – Dacă îmi amintesc 2000 de lei, prin declarație, conform legii.

 Reporter TV8: – Și atât?

Natalia Alexei: – Da.

Reporter TV8:  – Dvs ați făcut mai multe donații partidului. Cel puțin în liste figurați cu mai multe donații.

Natalia Alexei: - Pot să fie ori 2000, ori 3000 de lei, nu mai mult. 

Reporter TV8: – O dată ați donat  3000 de lei. O dată în vară ați cotizat cu 250 de lei, iar o dată în septembrie ați cotizat cu 250 de lei.

Natalia Alexei:  – Ok! Și este o problemă în asta?

Reporter TV8: – Nu este o problemă, doar v-am întrebat cât ați donat și dvs spuneți că 2000 de lei.. Nu coincide nici suma, nici numărul de donații.

Natalia Alexei: – Pentru că sunt niște sume mici, neimportante și nu văd rostul să le memorizez pe toate.

La fel ca și prima directoare, administratoarea grădiniței s-a împotrivit discuției noastre cu angajații membri ai MAN. Numai una dintre educatoare a acceptat să ne vorbească, dar numai în prezența directoarei. Ulterior, educatoarea s-a răzgîndit și a cerut să-i blurăm imaginea și să nu-i publicăm numele. I-am respectat decizia.

Educatoare: - Atunci când sunt donații benevole și sunt din propria alegere, eu prefer să nu dau detalii.

Reporter TV8: - Dar câți bani ați donat?

Educatoare: – Asta este alegerea mea, pentru că a fost făcută o donație benevolă.

Reporter TV8: – Câți bani totuși ați donat, pentru că suma este publică pe site-ul CEC-ului, nu este un secret.

Educatoare: – Păi deschideți site-ul și vă uitați.

Reporter TV8: – Vrem să auzim și de la dvs.

Educatoare: – Asta este o informație doar pentru mine și nu o ofer nimănui absolut.

Reporter TV8: – Dar ați făcut mai multe donații sau doar una?

Educatoare: – Da, desigur și fac și acum.

Reporter TV8: – Mai multe?

Educatoare: – Da.

Potrivit listelor publicate de CEC, educatoarea a făcut o singură donație de 2 500 de lei MAN-ului.

Șefa grădiniței 158 neagă că și-ar fi mobilizat angajații să susțină MAN. 

Natalia Alexei: - Nu am mobilizat pe nimeni, dar cred că fiecare cine activează nu doar în grădinița mea, dar în Chișinău vede lucruri frumoase care s-au făcut în ultimii patru ani. Cred că fiecăruia îi aparține decizia pe cine să susțină, cum să susțină și când să susțină.

Reporter TV8: – Spuneți că nu a fost o listă comună la grădiniță, unde oamenii au fost întrebați dacă donează?

Natalia Alexei: – Exclus. Eu politică în orele de muncă nu fac.

Reporter TV8: – Dar angajații au făcut donațiile în aceleași zile. Ei au fost împreună? Nu-i posibil că au mers toți la sediul partidului în aceeași zi.

Natalia Alexei: – De ce credeți că nu poate fi în aceeași zi? Fiecare are ore de muncă diferite și fiecare face ce vrea în timpul liber. Eu nu pot să răspund despre ceilalți angajați din grădiniță.

Reporter TV8: - Mai mult de jumătate dintre educatori au donat pentru MAN. Știți?

Natalia Alexei: – Nu cunosc. Spuneți-mi vă rog, de unde să cunosc chestiuni personale ale fiecăruia.

Pe final de discuție, directoarea grădiniței ne-a reproșat că le-am trecut pragul doar pentru a documenta un subiect cu tentă negativă, nu și pentru a vorbi despre salariile mici ale angajaților.

Natalia Alexei: - De ce nu veniți să faceți un reportaj despre salariile angajaților?

Reporter TV8:  – Dacă vă permiteți să donați câte 3000 de lei înseamnă că salariile sunt bune.

Natalia Alexei:  – O campanie electorală este o dată în patru ani de zile.

Angajații unui liceu au donat câte 10 mii de lei

Cei mai generoși sponsori care au susținut financiar partidul primarului Ion Ceban  i-am găsit la Liceul Teoretic „Mihai Viteazu”. Directoarea liceului, adjuncta sa, secretara și doi profesori au donat în campania electorală câte 10 mii de lei. Alți șase angajați au plătit cotizații în sume mici la MAN, doar că unii nici nu știu despre asta. Am aflat când am vizitat instituția școlară.

                    Nelly Berezovschi, director LT „Mihai Viteazu”                          sursa: VIP Magazin

Liceul Teoretic „Mihai Viteazu” este condus de Nelly Berezovschi. Aceasta cochetează cu politicul de mai multă vreme. În 2021, chiar a candidat la alegerile parlamentare pe lista Partidului Democrat și spune că este și astăzi membră a formațiunii. Cu toate astea, Berezovschi a donat bani în campania electorală pentru MAN.

Nelly Berezovschi: - Pe mine mă privește pe cine am susținut. Am susținut nu numai pe domnul Ceban. Dar de ce nu mă întrebați cum am susținut PAS-ul, cum am susținut alte partide?

Reporter TV8: - Era următoarea întrebare.

Nelly Berezovschi: - Dar la ce să mă interogați? Așteptați atâta timp să treacă ședința ca să puneți niște întrebări care nu au valoare? Ce ține de obiectivele educaționale eu le asigur, dar ce fac eu în afara orelor de muncă, asta e treaba mea.

Reporter TV8: - Dvs sunteți membră a partidului MAN?

Nelly Berezovschi:  - Nu. Eu întotdeauna am fost membră a Partidului Democrat. Și am rămas în Partidul Social Democrat European.

Reporter TV8: - Dacă ați rămas membră PD, de ce ați ales să susțineți campania domnului Ceban?

Nelly Berezovschi: - Dar de ce numai campania domnului Ceban? Mai studiați și alte partide. Poate și acolo veți găsi familia mea.

Reporter TV8: - Am căutat și nu am văzut.

Nelly Berezovschi: - Căutați, căutați mai bine!

În aceeași tonalitate și fără tragere de inimă ne-au vorbit despre donațiile pentru MAN și alți angajați ai liceului. Directoarea adjunctă Valentina Demerji a refuzat să fie filmată, dar ne-a răspuns scurt că e decizia ei de a dona MAN-ului 10 mii de lei. În luna iulie, femeia ar fi plătit și o cotizație de 350 de lei. Dar în lista donatorilor, în dreptul Valentinei Demerji scrie că nu este membră de partid.

Unul dintre angajații serviciului de pază al liceului, care și-ar fi luat carnet de partid, cotizând la MAN cu 90 de lei, a refuzat să vorbească.

Viorel Sirițanu: - Nu mă întrebați că nu răspund.

Reporter TV8: - De ce?

Viorel Sirițanu:- Pentru că nu vreau.

Reporter TV8: -  Dar sunteți vizat? Sunteți donator al unui partid politic. Știți despre asta?

Viorel Sirițanu :  - Eu nu dau interviuri, scuzați. 

A cotizat la partid, dar nu știe despre asta

Șefa de gospodărie a liceului, care potrivit registrelor prezentate la CEC este membră a partidului MAN și a plătit de două ori cotizații în sumă de 530 de lei, ne-a spus că nu a dat niciodată bani pentru partide.

Olga Țaga: - Nu am donat eu niciun ban nimic. Cum să donez?

Reporter TV8: – Dar sunteți în listă că ați dat bani și nu numai o dată, dar de mai multe ori. Nu știți nimic?

Olga Țaga: – Eu nu pot să răspund până nu vorbesc cu doamna director.

Reporter TV8: - V-am întrebat dacă ați donat bani pentru partid. Dvs ziceți că nu.

Olga Țaga: – Da cum adică, noi avem o pensie și un lucru acolo și încă să donăm? Pentru ce să donăm? Doamne ferește.

Reporter TV8: – Dar cum ați ajuns în lista asta?Administrația v-a pus? Cineva a folosit datele dvs fără să cunoașteți?

Olga Țaga: – Nu cred. La noi doamna director e atât de serioasă.

Nelly Berezovschi neagă faptul că și-ar fi convins colegii să susțină MAN în alegeri, sau să devină membri de partid.

Nelly Berezovschi: - Aici propagandă nu s-a făcut și nu se va face, pentru că oamenii își cunosc obligațiunile de serviciu. Ce au făcut după masă, sâmbete sau duminici, îi privește.

Reporter TV8:  - Credeți că au mers împreună în aceeași zi la sediul partidului și au donat?

Nelly Berezovschi: - Nu știu doamnă, că nu am fost cu ei. Nu a fost nicio organizare pe intern, niciodată, nu numai în anul acesta.

Reporter TV8: - Cum explicați faptul că angajați din această listă susțin în mod deschis că nu au făcut donații, nu au cotizat și nu știu despre faptul că sunt membri de partid?

- Întrebați-i pe dânșii.

Angajații unei firme care a câștigat licitații municipale, printre donatorii MAN

În lista donatorilor pentru campania electorală a MAN-ului apar și angajați ai unor companii private. Ne-a părut curioasă prezența în listă a unui grup de angajați ai firmei „Instel-Prim”. Când am mers la sediul companiei din orașul Ialoveni - surpriză. Proprietarul firmei declară că nu știe nimic despre banii donați de angajații săi.  

Compania „Instel-Prim” a fost înregistrată în anul 2004. Fondator și administrator al firmei este Nicolae Oprea, un om de afaceri din satul Bardar. Anul trecut, „Instel-Prim” a câștigat două licitații bănoase organizate de instituții municipale. 
 

În august 2022, firma a câștigat un tender de peste 6 milioane de lei pentru instalarea iluminatului decorativ pe bulevardul Dacia. Peste câteva luni, compania a mai câștigat o licitație de 1,6 milioane de lei pentru montarea unui generator electric la spitalul municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”.

Pe 8 octombrie curent, într-o zi de duminică, 7 angajați ai SRL-ului „Instel-Prim” au decis să făcă donații partidului MAN. Potrivit actelor publicate de CEC, persoanele au donat diferite sume, de la 2500 de lei până la 10000 de lei.

Pentru a afla detalii, am căutat sediul firmei în orașul Ialoveni și l-am găsit acolo pe Nicolae Oprea, proprietarul „Instel-Prim”. Acesta însă s-a arătat surprins când i-am prezentat lista angajaților care au făcut donații pentru partidul primarului de Chișinău. Unul dintre donatori este chiar fiul său, care lucrează în calitate de inginer în firmă și a donat MAN-ului 10 mii de lei.

Nicolae Oprea: - Nu, nu a fost așa lucru.

Reporter TV8: – Nu ați donat bani pentru partid?

Nicolae Oprea: – Niciun leu.

Reporter TV8: - Dar cum se face că ați ajuns în listă?

Nicolae Oprea: - Dă să vedem. Poate cineva din numele meu a semnat?

Reporter TV8: – Iată, Oprea Gheorghe - 10 000 de lei, Zalucean Andrian – 8 800 lei, Boldurescu Nadejda. Sunt angajații dvs aceștia?

Nicolae Oprea: – Da. Oprea Gheorghe ste feciorul meu.

Reporter TV8: Nu cunoașteți nimic despre asta?

Nicolae Oprea: – Nu, absolut. Eu o să mă interesez și o să vă spun, dar deocamdată nu cunosc lucrul ăsta.

Reporter TV8: – Poate sunați pe cineva din angajați și întrebați?

Nicolae Oprea: – Iată, Sava Nicolae nici nu era în Moldova în perioada ceea. El era plecat în concediu. A fost la fecior în America. Poiată este angajat la noi de două luni de zile și nu cred să fi fost el. Chiar nu cunosc. Vă spun sincer. 

Proprietarul „Instel Prim” declară că nu există nicio legătură între licitațiile câștigate și susținerea financiară a campaniei electorale a primarului de Chișinău de către angajații SRL-ului.

Nicolae Oprea: „ Nici într-un caz! Eu niciodată nu am susținut partidul lui Ceban și nu știu de unde s-a luat lucrul ăsta”.

Nicolae Oprea ne-a cerut un numărul de telefon și a promis că va reveni cu precizări după ce află cine a înregistrat donațiile la MAN din numele angajaților companiei sale, dar nu ne-a mai sunat până la publicarea materialului.

Șefa unei cantine municipale, prinsă cu minciuna

În listele prezentate de MAN la CEC, se regăsesc și zeci de angajați ai unor întreprinderi municipale. Am mers la una dintre instituții să verificăm dacă oamenii cunosc că  au făcut donații pentru un partid politic. Am ales întreprinderea de alimentație publică  „Adolescența -RC” care se ocupă de pregătirea hranei pentru copiii din instituțiile de învățământ și a prânzurilor calde pentru persoanele social vulnerabile pe care le asigură primăria.

Pe 14 octombrie, chiar de hramul orașului Chișinău, mai mulți ingineri, bucătari și brutari angajați ai întreprinderii municipale ar fi donat câte 5000 de lei partidului MAN, iar șefa cantinei - chiar 10 mii de lei. Reporterul Cutiei Negre a reușit să afle că un bucătar din listă, în vârstă de 73 de ani, nu mai lucrează demult la întreprinderea de alimentație publică.

Am cerut explicații la sediul întreprinderii. La insistența noastră, administratoarea a acceptat să o cheme la discuții pe șefa cantinei, cea care a donat cei mai mulți bani.[1]  Cele două femei au revenit împreună după vreo 15 minute. Evident pregătită ce să ne spună în fața camerei, bucătăreasa s-a blocat când reporterul i-a adresat întrebări de precizare despre modul în care a făcut donația către partid.

Anastasia Cuzin: - Eu cu familia mea am hotărât să donăm 10 mii de lei pentru partidul MAN. Mult lucru a făcut în oraș, în Cricova și ne-am gândit să susținem partidul.

Reporter TV8: - Și unde ați fost să donați banii? Zece mii de lei cui i-ați dat, unde i-ați dus?

Anastasia Cuzin: - În partidul ăsta, la secretar.

Reporter TV8: - Unde, la sediul partidului?

Anastasia Cuzin: - Da.

Reporter TV8: - Dvs ați fost personal?

Anastasia Cuzin: - Da! Am fost eu.

Reporter TV8: - Dar unde e sediul partidului? Dacă ați fost și ați dus 10 mii de lei înseamnă că știți unde i-ați dus?

- Eiiiiiii, așa întrebări... ( n.r. Femeia a plecat imediat supărată)

A intervenit imediat administratoarea întreprinderii Ghimpu.

Ala Ghimpu: - Dvs puneți întrebări provocatoare. Dvs nu sunteți corecți. Ce-i cu întrebările astea?

Reporter TV8. - Sunt întrebări strict la subiect. Unde a dus 10 mii de lei?  Se vede că s-a speriat când am întrebat-o. Înseamnă că dvs i-ați spus ce să ne răspundă.

Ala Ghimpu: - Nu. Este decizia personală a oamenilor. Sunt angajații mei. Eu am 306 angajați.

Reporter TV8:  - Noi înțelegem că oamenii nu au donat, dar pur fictiv au fost introduși în listă.

Ala Ghimpu: - Eu nu cunosc situația.

Reporter TV8: - De ce atunci omul nu știe unde a dus 10 mii de lei? 

Ala Ghimpu: - Cunoaște omul, dar s-a sfiat.

Acuzații de finanțare ilicită a MAN-ului, verificate de CNA

În timpul campaniei electorale, candidatul la funcția de primar Vasile Costiuc a semnalat despre donatorii fictivi ai MAN de la întreprinderea municipală „Liftservice”. Acesta a filmat discuția cu un angajat care ar fi cotizat de trei ori la partid, dar omul nu știa nimic despre asta.

Vasile Costiuc: - Dvs figurați în listele lui Ion Ceban că ați dat bani.

Valeriu Picereanu: - Nu, eu nimic nu cunosc despre asta.

Vasile Costiuc. Nu ați dat bani? Dar ați semnat careva acte că sponsorizați partidul MAN? - Nu. Nu am dat nimic. Nu am așa bani. Nu pot să dau la nimeni nimic. Eu singur am nevoie de bani.

Vasile Costiuc a depus și o contestație la CEC în care a descris suspiciunile de finanțare ilegală a MAN-ului și a cerut instituției să verifice toate formularele completate de persoanele fizice care au făcut donații. CEC-ul a direcționat contestația către Inspectoratul General al Poliției. Iar de acolo, plângerea a ajuns la Centrul Anticorupție, care a inițiat un proces penal. Pe 30 noiembrie, Costiuc a fost chemat la audieri la CNA.

Eu sper că anchetatorii CNA își vor face munca cinstit și în baza legii vor căuta și vor audia sute de persoane ca să demonstreze că Ivan Ceban a legalizat, a spălat banii proveniți nu știu de unde, asta trebuie să ne spună SIS-ul, pentru a-și finanța ilegal partidul, pentru a corupe electoratul din Chișinău și pentru a ajunge primar general. Cel mai important este că nimeni nu a donat prin transfer. Toți banii au fost cash, ca la Șor, ca la Dodon, ca la Ivan Ceban. Ăștia trei sunt frați”, a declarat Costiuc într-un live transmis pe Facebook după ce a ieșit din sediul CNA.

Ion Ceban a refuzat să vorbească despre donațiile înregistrate de MAN

Președintele MAN, primarul Ion Ceban, a refuzat să ofere un interviu pentru Cutia Neagră PLUS la tema finanțării campaniei electorale a partidului pe care l-a fondat. Ne-a trimis un răspuns în scris în care ne-a acuzat de manipulare și a dat asigurări că MAN a desfășurat o campanie electorală corectă.

„Considerăm că TV8 a ales să verifice donațiile în favoarea partidului  MAN cu scopul de a descuraja implicarea activă a membrilor și susținătorilor noștri (…) Declarăm că Partidul Politic MAN a avut campania electorală corectă și transparentă, inclusiv pe domeniul financiar, fapt confirmat de rapoartele CEC și ale misiunilor de observație atât naționale, cât și cele internaționale” susține Ceban.

Am mers și la sediul partidului în speranța de a obține totuși răspunsuri la întrebările ce vizează donațiile suspecte din listele MAN. Nici aici nu au vrut să ofere explicații. 

Donațiile concentrate făcute pentru MAN de către angajații instituțiilor subordonate Primăriei Chișinău, creează suspiciuni de utilizare a resurselor administrative. Dar o astfel de  încălcare poate fi sancționată doar de către organele de drept, precizează vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale.

                          Pavel Postică, vicepreședinte CEC                        sursa: anticoruptie.md

Pavel Postică: „Am atras atenția tuturor concurenților electorali să se abțină de la utilizarea resurselor administrative. Dar în cazul în care se confirmă că aceste situații sunt orchestrate și donațiile sunt fictive, atunci noi pe cazul donațiilor fictive am putea să ne pronunțăm. În cazul în care donațiile totuși au avut loc, dar au fost determinate de alte situații cum sunt utilizarea resurselor administrative, atunci aici este de competența organelor de drept. În cazul depășirii plafonului, ei poartă și răspundere contravențională individuală, adică persoana care a făcut donația riscă să fie sancționată. Dar evident și partidul politic poate fi sancționat și aplicate măsurile, începând de la avertisment, până la privarea de alocații de la bugetul de stat”.

Împrumut de 50000 lei de la stat. MAN va rambursa creditul parțial

În afară de donațiile primite de la 400 de persoane fizice, Mișcarea Alternativa Națională a încasat o singură donație în alegeri de la o persoană juridică. Pe 27 octombrie, SRL-ul Hold Estate Imobil a virat partidului 50 de mii de lei. Această companie a fost înregistrată în februarie anul curent și activează în domeniul imobiliar.

Alte 50 de mii de lei,  MAN-ul i-a obținut de la Ministerul Finanțelor sub formă de împrumut. Partidul lui Ion Ceban și formațiunea fostului premier Ion Chicu au fost singurii concurenți electorali care au profitat de prevederea legală ce permite contractarea unor credite fără dobândă de la stat pentru susținerea campaniei electorale.

Potrivit regulamentului, concurenții electorali întorc statului doar o parte din banii acordați prin credit, dacă înregistrează rezultate bune la alegeri.  Potrivit informației oferite de Ministerul Finanțelor la solicitarea Cutiei Negre, MAN-ul urmează să întoarcă în bugetul de stat doar 4680 de lei din cele 50 de mii de lei pe care le-a împrumutat. 

Pensionari și studenți, donatorii Partidului Renaștere

Dacă Partidul MAN și-a adunat banii pentru campania electorală de angajații unor instituții municipale, atunci Partidul Renaștere și-a strâns banii de campanie din pensii și burse studențești. O treime din sponsorii indicați de Renaștere la CEC sunt pensionari sau studenți, care au donat 400 de mii de lei din cele 2,2 milioane strânse din donații de la persoane fizice.

În satul Onițcani din raionul Criuleni, pensionarii și angajații din subordinea primăriei au făcut coadă la donații pentru Renaștere. Asta în condițiile în care partidul nici nu a avut aici candidat pentru funcția de primar. 

Fiodor Straistar, unul dintre pensionarii donatori ai Partidului Renaștere, a fost surprins să audă că figurează ca donator al acestui partid, mai ales că ar fi simpatizant PAS.

Reporter TV8: - Dvs ați făcut vreo donație la vreun partid politic în această campanie electorală?

Fiodor Străistar: - Nu!

Reporter TV8: - Nu ați dat niciun ban, la niciun partid politic? Dar noi vă avem pe listă și vrem să ne asigurăm că sunteți dumneavoastră. Sunteți născut în 1952?

Fiodor Străistar: - Da. Corect!

Reporter TV8: - Ați donat 2500 de lei. Cum credeți că ați ajuns pe listă? Aici sunt datele dumneavoastre personale.

Fiodor Străistar: - Nu știu, nu pot să vă spun. Nu am dat la nimeni niciodată datele. Reporter TV8: - Dar sunteți susținător al Partidului Renaștere? Dumneavoastră pentru Renaștere ați donat.

Fiodor Străistean: - Nu! Eu sunt la Partidul PAS

Reporter Tv8:  - Dar ați donat pentru Renaștere, pentru Șor.

Fiodor Străistean: - Doamne ferește!

Un alt pensionar donator al Renaștere de la Onițcani este Gheorghe Tirgola. Deși inițial a spus că nu ține minte, și-a amintit într-un final că și-a donat o pensie, din respect pentru Partidul Renaștere.

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați făcut vreo donație către partide?

Gheorghe Tirgola: - Nu mai țin mine.

Reporter TV8: - Asta a fost o lună în urmă.

Gheorghe Tirgola: Mătincă am făcut. Eu acum stimez un partid din Republica Moldova și cred că la dânsul am donat.

Reporter TV8: - Dar cât ați donat?

Gheorghe Tirgola: - O pensie.

Reporter TV8: - Asta cât este? Eu nu știu ce pensie aveți dumneavoastră.

Gheorghe Tirgola: - Vreo trei mii și ceva de lei.

 Reporter TV8: - Și vă permiteți să donați la partide din pensie?

GheorgheTirgola: - Dap` cum. Dacă luați camera, vă spun.

Medicul din Onițcani, care a uitat că a donat bani partidului, a ajuns consilier local

Unii dintre donatorii cu care am reușit să discutăm s-au încurcat în declarații. Spre exemplu, medicul de familie din localitate nu știa ce sumă a donat, chiar dacă acesta a ajuns consilier local pe lista Renaștere.  

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați făcut vreo donație pentru vreun partid în această campanie electorală?

- Nu! Sigur că nu! De unde ați luat-o?

Reporter TV8: - Noi avem numele dumneavoastră pe listă și voiam să ne asigurăm că ați donat.

- Aaaa! Aveți în vedere la Renaștere? Da!

Reporter TV8: - Puteți să ne spuneți cât ați donat?

- 5000 lei

Reporter TV8: - Nu e adevărat. Nu ați donat 5000.

- Nu țin minte.

Reporter TV8: - Ați donat 3500.

- Aaaa! Da, da, 3500. Era vorba despre 5000, dar am zis că nu am. E un partid nou și am vrut și eu să văd. Mă gândesc dacă partidul ăsta este Renaștere, poate ceva s-a schimba, de ce nu?

Și Andrei Bordian, angajat al Casei de Cultură din Onițcani, s-a încurcat în declarații. 

 Reporter TV8: - Aveți salarii atât de mari la Casa de cultură, încât vă permiteți să donați?

Andrei Bordian: - Dar ce, nu știți ce salarii avem?

Reporter TV8: - Nu!

Andrei Bordian: - Când donezi 1000-2000 de lei asta îi catastrofă?

Reporter TV8: - Nu e catastrofă, dar sunt bani importanți. Dumneavoastră ați donat mai mult.

Andrei Bordian: - Dar de unde știți dumneavoastră cât am donat?

Reporter TV8: - Iată, domnul Bordian, ați donat 4000 de lei. Măcar știți pentru ce partid ați donat?

Andrei Bordian: - Aceștia 4000 de lei sunt catastrofă?

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați donat sau nu?

Andrei Bordian: - Încă ați găsit și foaia.

O altă angajată a Casei de cultură din Onițcani, Nina Ciubuc, s-a arătat deranjată de întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și a refuzat categoric să vorbească.

Reporter TV8: - Dumneavoastră ați făcut vreo donație pentru vreun partid politic în aceste alegeri?

Nina Ciubuc: - Da

Reporter TV8: - Pentru ce partid?

Nina Ciubuc: - Nu vreau să vorbesc. Dumneavoastră sunteți de la Procuratură?

Tot la Onițcani pentru Renaștere a donat și femeia de serviciu de la primărie. Aceasta de asemenea  a fost deranjată de întrebările noastre și s-a ascuns în unul dintre cabinetele primăriei.

Donatori fictivi la Comrat

Pe listele de sponsori ai partidului Renaștere am găsit și mai mulți locuitori ai orașului Comrat.  Printre aceștia sunt și angajați ai instituțiilor de stat. Spre exemplu, Ivan Ichizli, șeful de gospodărie la un gimnaziu din Comrat, nu cunoaște că a donat bani pentru Partidul Renaștere.

Reporter TV8: - Ați făcut vreo donație pentru vreun partid?

Ivan Ichizli: - Nu!

Reporter TV8: Dumneavoastră sunteți din 1985? Iată, dumneavoastră ați donat 4000 de lei.

Ivan Ichizli:  - Eu am fost pe lista partidului la consilieri, dar nu am făcut donație.

Reporter TV8: Dar cine ar fi putut să vă includă pe această listă?

Ivan Ichizli: - Nu știu.  

Una dintre persoanele cu care am discutat la Comrat și care ne-a rugat să nu-i divulgăm identitatea ne-a spus cum ajung de fapt aceste persoane pe listele de finanțatori ai partidelor. 

„Omul nu face donație, dar altcineva. Aici avem o astfel de situație. Eu știu, că cineva doar a folosit numele ei. Dar ea nu vrea să declare asta”.

Firma care a donat la PP Renaștere aproape tot profitul pentru un an

Pe lângă cele aproape 400 de persoane, pentru Partidul Renaștere au mai făcut donații și două companii. 

SRL Autogrup-Com cu adresa juridică în satul Cimișeni, raionul Criuleni a donat Partidului Renaștere aproape întregul profit pe care l-a avut în 2022. Din cele 134 de mii de lei pe care i-a câștigat anul trecut, „Autogrup-Com” a donat pentru Renaștere 100 de mii de lei.

Și compania VLADION TEHNO  cu sediul în capitală a donat 100 de mii de lei pentru Renaștere, care înseamnă jumătate din profitul firmei acumulat pentru anul 2022.

L-am apelat repetat pe Vasile Bolea, unul din liderii Renaștere, pentru a-i acorda mai multe întrebări în legătură cu sponsorii partidului, dar acesta nu ne-a răspuns la telefon și nici la mesaje. Am sunat și la numărul indicat pe site-ul partidului, dar acest număr este nefuncțional.

Angajații companiilor afiliate lui Șor, principalii donatori ai PP „Șansă”

 Partidul Șansă, o altă formațiune afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a strâns din donații peste șase milioane de lei. O treime dintre donatori sunt angajați ai companiilor afiliate lui Ilan Șor: magazine sociale, Duty Free, Avia Invest, Aeroport Headling, Aerofood. Curios este că toți angajații acestor companii au donat aproape concomitent, iar donațiile sunt toate în valoare de 3000 de lei. Spre exemplu, pe 24 noiembrie, 38 de angajați ai companiei Aeroport Headling, care se ocupă cu deservirea la sol a navelor aeriene pe Aeroportul Internațional Chișinău, au donat câte 3000 de lei.

Am mers la Băcioi și Sângera pentru a discuta cu mai mulți angajați ai acestei companii, care au donat pentru Partidul Șansă, dar nu i-am găsit acasă. Am reușit totuși să vorbim la telefon cu o angajată a companiei Aeroport Headling.

Reporter TV8: - Ați donat?

Donatoare: - Da !

Reporter TV8: - Dar ce sumă ați donat?

Donatoare: - 3000 de lei!

Reporter TV8: - Dar cui ați donat? Cum are loc acest proces?

Donatoare: - Îmi pare că pe Armeană (n.r. strada) am fost, acolo, la contabilitate. Reporter TV8: - Dumneavoastră sunteți membru de partid? Noi am observat că toată lumea de la Aeroport Headling a donat câte 3000 de lei. Este asta întâmplător?

Donatoare: - Cred că e întâmplător. Eu nu mai vreau să discut pe această temă. Pentru mine asta este o temă închisă .

Într-o discuție confidențială, un angajat dintr-o firmă afiliată lui Șor ne-a spus că cei care lucrează la aeroport sunt incluși pe listele de donatori frecvent, fără însă ca aceștia să doneze. Ei acceptă, deoarece altfel ar risca să-și piardă locul de muncă.

L-am sunat pe liderul partidului Șansă, Alexei Lungu, pentru a-i solicita o replică. Acesta ne-a rugat însă să revenim peste două ore. Ulterior, Lungu nu a mai răspuns la telefon.

Tractoristul cu donație de 9000 lei pentru partidul  colegului de clasă

Tot pe lista de donatori ai Partidului Șansă i-am găsit pe Mihail Navin și Dumitru Muntenița din satul Vișniovca, raionul Cantemir. Cei doi lucrează tractoriști la o gospodărie țărănească din localitate și au donat pentru Partidul Șansă câte 9000 de lei.  

Mihail Navin:Da susținem partidul acesta, pentru că este colegul meu de clasă, am învățat împreună, îl știu tare bine. Eu mai tare mi-am dorit să ajungă primar și nu m-a interesat cu ce partid este el. Dar, dacă a fost vorba că este Partidul Șor, atunci Partidul Șor, „какая разница” (n.r. ce importanță are)? Dacă e colegul meu de clasă. Am învățat împreună, l-am ajutat cu niște bani. M-a rugat. Poftim! Nici o problemă”.

Televiziunile afiliate lui Șor au susținut financiar PP „Șansă”

Printre donatorii din campanie ai Partidului Șansă am regăsit și două companii deținătoare ale licențelor posturilor de televiziune ORIZONT TV, Accent TV și Primul în Moldova. Toate trei posturi au acum licențele suspendate printr-o decizie a Comisiei Situații Excepționale. În total, ele au donat peste 34 de mii de lei.

Compania „Archidoc Group”, fondată de Cristina și Roman Gușan, a donat 24 de mii de lei. Compania soților Gușan este fondatoarea postului de televiziune Orizont Tv, căruia Comisia pentru Situații Excepționale i-a reatras licența în octombrie 2023.

Alte 9600 de lei au fost donate către Șansă de compania „Media Contact” din Hîncești administrată de Arina Corșicova. Corșicova a fost candidatul susținut de Șor la Bălți, dar a fost eliminată din campania electorală înainte de turul II. În septembrie 2022 „Media Contact” a ajuns proprietara canalelor Accent TV și Primul în Moldova. În ultimii patru ani, firma din Hîncești a declarat pierderi de peste un milion de lei.

Jurnalista postului public de televiziune din Comrat fuge de întrebări

Și o jurnalistă a postului de televiziune public GRT TV din Găgăuzia a donat pentru Șansă 10 mii de lei. Am mers la Comrat pentru a o întreba despre legătura sa cu partidul, aceasta însă a luat-o la fugă atunci când ne-a văzut.  

Irina Caraman a fost implicată în ultimul an în mai multe scandaluri publice. În februarie 2023 în cadrul emisiunii moderată de Irina Caraman au fost lansate mai multe atacuri la persoană și denigrări în adresa jurnalistului Mihail Sirkeli.[5]  Atunci, ONG-urile de media au cerut sancționarea jurnalistei. Recent, Caraman a închis microfonul unui radioascultător care a criticat activitatea bașcanei Găgăuziei. 

Cu două zile înainte de primul tur al alegerilor locale generale, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să excludă toți candidații Partidului Șansă din cursa electorală. Decizia a fost luată după prezentarea raportului SIS despre finanțarea ilegală a partidului din Federația Rusă și riscuri pentru securitatea națională a Republicii Moldova.

Ulterior, Comisia Electorală Centrală a decis să verifice minuțios rapoartele prezentate de Șansă. Iar partidul a refuzat să prezinte actele suplimentare solicitate de CEC.

Pavel Postică, vicepreședinte CEC: „În privința partidului Șansa, având suficiente suspiciuni în ceea ce privește finanțarea acestui concurent electoral, CEC a inițiat un control și în cazul acestui partid politic vor fi verificate absolut toate donațiile, absolut toate persoanele care au făcut aceste donații. Din perspectiva provenienței surselor, au posibilitate financiară să facă aceste donații, nu au posibilitate. Vom încerca să contrapunem aceste informații cu informațiile pe care le vom primi de la organele de drept. Acum este devreme să ne pronunțăm pentru că suntem în plin proces de control care urmează să fie finalizat, dacă nu greșesc eu pe la mijlocul lunii ianuarie”.

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Prizonierii MGRES”. O investigație transfrontalieră realizată de jurnaliști din Moldova și Ucraina
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Preoți sancționați verbal pentru mesajele pro-război. Continuă „discursul agresiv”, vor fi altfel pedepsiți
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine se află în spatele gazului ieftin promis de Șor. Planul ascuns pus la cale
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/VIDEO/ Au fost despărțiți 11 ani, dar soarta i-a readus împreună. Povestea de iubire a lui Radu Dolgan și soției sale, Cerasela-Loredana
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”
/VIDEO/ Dragalin răspunde criticilor, după ultimul scandal în justiție: „Nu am venit în această funcție să-mi fac prieteni”
De Ziua Internațională a Familiei, în Capitală va răsuna muzică și voie bună. Programe distractive, organizate în toate sectoarele
De Ziua Internațională a Familiei, în Capitală va răsuna muzică și voie bună. Programe distractive, organizate în toate sectoarele

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 19:45

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări
/VIDEO/ Credința și sportul merg mână în mână la Costuleni: După liturghie, preotul a provocat tinerii la o sesiune de flotări

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram