Zeci de milioane de lei a cheltuit Primăria Municipiului Chișinău în 2023 pentru concerte și festivaluri. În 2024, cheltuielile planificate pentru aceste activități sunt chiar mai mari. Între timp, primarul Ion Ceban se plânge că municipiul Chișinăul este discriminat, iar transferurile de la bugetul de stat nu sunt suficiente.

Anul 2024 a început cu proteste la Primăria Chișinău. Zeci de oameni au ieșit în stradă nemulțumiți de decizia primarului și a echipei sale de a tăia bugetele destinate grupelor cu program prelungit, asistenților personali și compensațiilor la căldură. În felul acesta, Primăria Chișinău își propune să economisească aproape 400 de milioane de lei. „Ion Ceban a făcut așa sărbători, a cheltuit atâția bani și a împrumutat bani. Bine! Oare chiar nu se găsesc bani să susțină mamele cu copii?”, s-a întrebat o doamnă. O altă femeie, venită la protest, spune că nu știe ce să facă cu copilul după ore.  „Am o fetiță în clasa I. Domnule Ivan Ceban, ce fac eu cu copilul de clasa I după ore? Îl aduc la primărie? Vin aici, cu dumneavoastră împreună, să munci cu copii lângă noi. Dacă ați găsit bani pentru luminițe, concerte scumpe, pentru artiști scumpi, vă rugăm frumos, nu tăiați din alimentația copiilor, din educația copiilor”, s-a revoltat femeia.

Pentru a justifica optimizările bugetare, Primăria Municipiului Chișinău a dat vina pe Guvern, acuzând autoritățile centrale că nu transferă suficienți bani în bugetul municipal.  „Când spun că statul ne fură și se bagă în buzunar la noi, în primul rând, ei ne transferă o sumă mizeră. Nu o să găsiți o altă capitală în lume unde există o astfel de relație între stat și capitală. Ei iau totul încolo și ne dau nouă practic nimic”, a declarat Ion Ceban într-un video postat pe pagina sa de Facebook.   

Ceban vrea mai mulți bani pentru Chișinău

În consecință, pe 5 ianuarie, Ceban a anunțat lansarea unei campanii, prin care solicită Guvernului să redirecționeze mai mulți bani spre bugetul municipal. Acesta cere restituirea în bugetul local a 50% din taxele și impozitele achitate de chișinăuieni. „Săptămâna viitoare lansăm această petiție. E normal, deoarece acest lucru se întâmplă în multe din capitalele europene. Nu există capitală mai discriminată decât Chișinău. Vă invit pe toți să facem front comun și să semnăm această petiție și să propunem un proiect de lege în Parlament”, a declarat edilul capitalei.    

Campania 50% pentru Chișinău a luat amploare la mijlocul lunii ianuarie și a degenerat într-un adevărat război împotriva presei și societății civile. În luptă sunt folosite toate instrumentele aflate la dispoziția Primăriei. 

Mesaje războinice sunt auzite zilnic de zeci de mii de călători din transportul public din Chișinău. Vocea din difuzoare îndeamnă chișinăuienii să semneze petiția lansat de primarul Ion Ceban cu privire la restituirea taxelor. Zeci de mii de pliante, cu același conținut, au invadat străzile capitalei și scările blocurilor.  

Consilierul municipal, Victor Chironda, spune că nimeni nu cunoaște câți bani a cheltuit primăria pentru această campanie. „Nimeni nu știe din ce surse este finanțată această campanie. Nimeni nu știe din ce surse sunt plătite toate aceste anunțuri, spoturi audio prin troleibuze”, ne-a spus concilierul municipal.

Viceprimarul Ilie Ceban afirmă că pliantele și formularele au fost printate din resurse proprii, iar distribuirea lor se face fără costuri. Ilie Ceban ne informează totuși că până acum au fost cheltuite 45 mii de lei.

Expertul în finanțe publice Marin Gospodarenco crede că această campanie a Primăriei Chișinău nu este nimic altceva decât PR politic. Nicăieri în lume nu există o capitală căreia să i se returneze 50% din taxe și impozite. O asemenea practică nu am văzut. Asta nu este normal, ca să fie livrate 50% capitalei. Toate afacerile se află de obicei în capitală, 80% din PIB-ul unei țări se formează în capitală. Nu poți să dezvolți doar Chișinăul și să lași restul orașelor și comunelor doar cu veniturile lor, care sunt foarte mici. Plus valoarea asta trebuie împărțită. Asta este o practică internațională”, a declarat Gospodarenco pentru Cutia Neagră. 

Victor Chironda consideră că scopul campaniei este de a distrage atenția de la optimizările bugetare făcute de echipa lui Ceban. „Această campanie este mai mult o acțiune de propagandă și piar a primarului, ca să se scuze că face aceste tăieri din bugetele sociale”, crede Chironda. 

Sunt sau nu suficienți banii de la Bugetul de Stat?

Cutia Neagră Plus a încercat să verifice argumentul primarului legat de reducerea transferurilor de la bugetul de stat. Datele analizate arată însă contrariul. În primul an de mandat al actualului primar, Chișinăul a primit transferuri cu destinație specială în valoare de 2,4 miliarde, ajungând în 2024 la 3,85 miliarde de lei. Au crescut de aproape două ori și veniturile din taxe și impozite - 1,2 miliarde în 2020 și 2 miliarde în 2024.

Ion Ceban ne-a acuzat că am operat cu date false. „Aveți cifre eronate - Avem cifre din…. - De unde? De la cei care au tăiat 500 milioane de la educație anul trecut, în comparație cu anul acesta? - Cifrele sunt din bugetul dumneavoastră provizoriu”. 

În 2019, pe când Ion Ceban era candidat la primărie, susținea că în Chișinău fonduri sunt mai mult decât suficiente, dar sunt prost gestionate. „Este problemă de administrare fiscală, administrare financiară. Astăzi avem așa bani (n.r. arătând până la nivelul gâtului), credeți-mă! Foarte mulți bani avem în municipalitate”, declara în 2019 Ceban. 

La patru ani distanță, ajuns primar, Ion Ceban a schimbat macazul. Întrebat de reporterul Cutia Neagră Plus ce l-a făcut să-și schimbe poziția, primarul a dat vina pe guvernarea PAS. „Un Recean, un Spînu, un Alaiba, și-o băgat laba în bugetul municipal și au scos de acolo bani, sau, ne-a pus presiune suplimentară pe niște lucruri care nu țin de competența noastră”, se scuză acesta.

Tot în 2019, viitorul edil chiar promitea o majorare a compensațiilor la căldură până la 60% din costul facturii. „Astăzi, acoperim, prin recalcul, 40% din facturile pentru perioada rece. Voi majora, împreună cu colegii, până la 60%. Îl rog foarte mult (n.r. pe Andrei Năstase), să termine această retorică anti-oameni, care nu au capacitate. Nu voi admite anularea compensațiilor. Din contra, vom mări asistența pentru fiecare categorie de locuitori ai municipiului”, propitea atunci Ion Ceban.

În 2024, chișinăuienii nu vor mai primi aceste compensații. Ion Ceban are o explicație și la asta: „Acum, există condiții egale pentru toată lumea, venite din exterior. Compensațiile se achită, se achită jumătate de factură. Și așa este corect. MUSCA Reiterez, compensația este în factură. - Din partea guvernului! - Nu e din partea guvernului, este din partea donatorilor externi, pentru toată populația Republicii Moldova. - Dar Chișinăul a renunțat anul acesta la….- Nu a renunțat la nimic, a pus în condiții egale pe toată lumea - Deci a renunțat? - Domnule! Nu mai manipulați. Cum se achita 50%, așa și se achită. Nu putem achita 120% celor care au venit 3000 și celor care au 3100 de lei - altă sumă”.

Pentru școli și invalizi – BA, pentru concerte și gazon – DA.

Am analizat bugetele Primăriei Municipiului Chișinău din ultimii ani, pentru a înțelege totuși din ce motive în 2024 nu au mai ajuns bani pentru elevi, familii defavorizate și persoanele cu nevoi speciale. Am descoperit că, în timp ce edilul capitalei se plânge că în bugetul Chișinăului nu ajung suficienți bani, primăria planifică să cheltuiască sute de milioane de lei pentru concerte, festivaluri, trotuare și gazon.

Aflată la început de martie, Primăria Chișinău nu are încă un buget anual aprobat. Ceban și aici dă vina pe autoritățile centrale, care ar fi adoptat prea târziu bugetul național. Victor Chironda crede însă că bugetul nu a fost încă aprobat din cu totul alte cauze. „În toți anii precedenți totul s-a întâmplat exact la fel. Primăria a avut tot timpul și toate resursele necesare să adopte bugetul până la finele anului. Cauza adevărată a acestei situații este că bugetul municipal are o gaură imensă. Avem peste un miliard de lei datorii către băncile private, luați sub formă de credit pentru diferite proiecte implementate în 2022-2023. De asemenea, nu a fost o majoritate în consiliul municipal la acea etapă și bănuiesc că până la moment au loc negocieri între partidul primarului (n.r. MAN) și Partidul Socialiștilor”, este de părere Chironda. 

În acest moment primăria operează cu un buget provizoriu, care ar trebui să fie identic cu cel de anul trecut. „Un buget provizoriu este o oglindă a bugetului anului trecut. Legea 397 spune că dacă entitatea nu a aprobat bugetul cu trei zile înainte de finalizarea anului bugetar, printr-o decizie sau o dispoziție, se pune în vigoare bugetul din anul precedent. Adică formarea și executarea bugetului din anul curent se face fix ca în anul precedent”, spune expertul.   

Bugetul provizoriu, aprobat prin dispoziția lui Ion Ceban, la sfârșitul lui decembrie, prevede cheltuieli pentru asistenții personali, compensații la facturi, dar și pentru grupele cu program prelungit. Spre exemplu, pentru asistența personală au fost planificate 177 milioane de lei, cu 14 milioane mai mult decât în 2023, pentru compensațiile la căldură, la fel ca și anul trecut, 150 milioane, iar pentru grupele cu program prelungit - sursele alocate au scăzut de patru ori, de la 72 la 18 milioane de lei. L-am întrebat pe edil de ce au fost tăiate aceste cheltuieli sociale, deși ele sunt planificate în bugetul provizoriu. Și de această dată Ion Ceban a acuzat guvernarea. „Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei. Nu duceți oamenii în eroare, pentru că, arătați cât de incompetenți și nepotriviți sunteți în această privință. Nu este o competență a municipalității acest lucru. - Dar de ce ați planificat aceste bani? - Sunt din bugetul de anul trecut. Copia bugetului de anul trecut este transpusă în anul curent. Dar noi nu putem achita ceea ce revine în competența autorităților centrale”, ne-a spus edilul capitalei. 

Ceea ce spune primarul și legea, vine în contradicție cu mai multe modificări pe care le-am depistat în bugetul provizoriu. În timp ce a tăiat de la social, primăria a majorat substanțial cheltuielile pentru plantarea gazonului, de la 17,3 la 25 milioane, pentru asistență juridică de la 2 la 12 milioane. S-au dublat cheltuielile pentru întreținerea WC-urilor publice și au crescut cu 90% cheltuielile pentru curățarea străzilor. Pentru amenajarea trotuarelor primăria își propune să cheltuie anul acesta 225 milioane de lei, exact la fel ca și anul trecut.

Zeci de milioane de lei pentru concerte

Cea mai mare creștere a bugetelor le-au revenit activităților culturale. Pentru concerte, festivaluri și alte chefuri, primăria vrea să cheltuie în acest an 49 milioane de lei, cu 11 milioane mai mult decât în 2023. Banii cheltuiți pentru astfel de distracții au crescut brusc în anul electoral 2023, iar trendul este păstrat și în acest an.

Cei mai mulți bani primăria capitalei i-a cheltuit anul trecut pentru serbarea “Hramului orașului”. În 2021 pentru această  serbare au fost cheltuiți 700 mii de lei, în 2022 un milion de lei, iar în 2023 bugetul a ajuns la patru milioane. Cheful, care a avut loc cu trei săptămâni înainte de alegeri, a durat în premieră două zile. Pe scena din PMAN au urcat mai multe vedete naționale. Invitatul special al evenimentului a fost trupa românească Holograf. Pentru ai aduce la Chișinău, primăria a plătit peste 400 mii de lei.

Și pentru sărbătorile de iarnă primăria a băgat adânc mâna în buzunar. Trei milioane de lei a cheltuit în 2023, față de 1,1 milioane în 2022. Cu doar câteva zile înainte ca Primăria să anunțe tăierile bugetare pentru elevii claselor primare și asistenții personali, la Chișinău artiștii făceau coadă la intrarea în scenă. 

În seara dintre ani, pe scena din PMAN urcau Frații Advahov și Zinaida Julea,  Nelly Ciobanu, Brio Sonores, Cătălin Josan, Doina Sulac, Satoshi, Dara. Invitatul special al evenimentului a fost Carlas Dreams. Pentru prestația de jumătate de oră trupa au fost plătită de primărie cu 586 mii de lei. 

Un alt concert fastuos a avut loc o săptămână mai devreme, când a fost inaugurat pomul de Crăciun. Cu această ocazie specială, la Chișinău ajungea Ștefan Bănică Junior. Pentru serviciile interpretului român primăria a achitat 442 mii de lei. Alături de Ștefan Bănică au mai evoluat și câțiva artiști locali. 

Alte milioane primarul a cheltuit pentru Festivalul “Te salut, Chișinău!”. Festivalul este o inovație a actualei conduceri a primăriei. În 2022 din buget au fost alocați 1,2 milioane, iar anul trecut de trei ori mai mult. Cele patru zile, cât a durat festivalul au costat primăria 3,5 milioane de lei. Aproape jumătate de milion au fost cheltuiți pentru onorariul invitatei speciale, interpreta româncă Andra. Tot din România a venit să cânte chișinăuienilor și Fuego. Pe scenă au mai urcat și alți artiști locali, aceeași care sunt invitați la toate chefurile organizate de primărie.

O altă inovație în mandatul lui Ion Ceban este și festivalul dedicat tinerilor și studenților. În 2022, Primăria a alocat 50 mii de lei pentru acest eveniment, iar anul trecut, în bugetul municipal au fost planificate 1,5 milioane de lei. La mijlocul lunii august, tinerii chișinăuieni au avut parte de un un Dj battle, iar seara pe scenă au urcat The Motans, Mohombi și Lexter

Concerte de milioane în diasporă

Dar chefurile primăriei nu s-au limitat doar la Chișinău. Pe parcursul anului 2023, primăria a organizat mai multe evenimente peste hotarele Republicii Moldova. Pe 23 iunie “Zilele Chișinăului” au avut loc la Viena, pe 7 iulie la Milano și pe 9 iulie la Barcelona. Pentru aceste evenimente în bugetul municipal au fost planificați 9 milioane de lei. Ion Ceban a negat însă că primăria ar fi cheltuit acești bani.  „Suma totală, pentru cele trei locații a fost de 900 mii de lei și a conținut cheltuieli privind deplasarea, cazarea artiștilor și în unele cazuri, cei care nu sunt angajați la Direcția cultură - onorariile respective. Sala din Viena a fost achitată de agentul economic partener din Viena. În Milano au fost colegii noștri din diasporă. Iar în Barcelona, diaspora din Barcelona, împreună cu partenerii lor de acolo, au achitat scena”, s-a apărat Ceban.

Totuși, și în 2024 Primăria Chișinău a alocat sume grase pentru chefuri peste hotare - 12 milioane de lei. Întrebat care este rostul acestor concerte scumpe, Ion Ceban a deviat de la subiect și ne-a acuzat că am face jocurile PAS-ului. „- Am văzut că din 2023 au avut loc niște creșteri foarte mari (n.r. cheltuieli) la așa numitele activități culturale, care de fapt au fost concerte și festivaluri. Sunt aceste creșteri în scop electoral sau simte primăria nevoia să investească mai mult în cultură? - Noi am investit și investim în spațiile culturale, deschidem centre noi, dotăm școlile de arte (erau niște acordeoane din anii 50). - Eu mă refeream la concerte și festivaluri - Există un calendar care practic nu diferă an de an. Noi susținem toți artiștii și nu-i împărțim în galbeni și negalbeni. Vă rog să puneți aceeași întrebare: cât a costat scena la ziua independenței, unde au fost 200 de oameni în Piață. Eu vă spun, dar dumneavoastră verificați - 2,5 milioane. Cât costă concertele pe la Arenă, și așa mai departe, ale anumitor funcționari. Asta nu vedeți, pentru că aveți ochelari de cal galben”, ne-a acuzat primarul Chișinăului.

În luna mai, Primăria Municipiului Chișinău a organizat și un Forum Social Urban. Municipalitatea l-a prezentat ca un eveniment cu impact major, ce promovează un oraș sănătos, inovativ, eficient energetic și inclusiv. De pe site-ul de achiziții guvernamental aflăm că primăria a plătit unei companii de profil 3,7 milioane de lei pentru organizarea evenimentului. Alte peste 900 de mii au fost cheltuite pentru publicitate și promovare. L-am întrebat pe primar ce a avut de câștigat Chișinăul de pe urma acestui forum. Forumul Social Urban. - Da! - Dumneavoastră ați achitat 3,7 milioane, unei companii care organizează astfel de evenimente, și alte 900 de mii pentru promovare. Care este rezultatul? Ce a obținut municipalitatea? - Forumul economic, noi avem peste 500 de milioane de contracte semnate și tranzacții efectuate - Forumul Social urban domn primar! -   Începem cu forumul economic, pentru că tot ați interpretat, ați manipulat și ați amăgit lumea în această privință. Mă refer la această televiziune manipulatorie. Trebuie să schimbați culoarea aici - nu mov, dar galbenă, pentru că sunteți portavocea și pampersul PAS-ului. De la forumul economic (și asta tot să dați) avem investiții și tranzacții de 500 milioane de lei. Dacă investim patru milioane ca să avem investiții de 500 de milioane, cred că este o investiție bună”, a încercat să devieze de la subiect Ceban. 

Marin Gospodarenco consideră că prioritățile primăriei ar trebui să fie infrastructură socială și rutieră, iar mai apoi concertele. „Să conlucreze cu diaspora este un lucru bun. Dar când ai deficit bugetar, resurse limitate și nu investești în infrastructura socială sau a drumurilor, nu e logic să faci concerte. Este clar că asta este în detrimentul cetățeanului. Se merge pe ideea din Roma Antică - dăm la cetățeni pâine și spectacol (n.r. circ) și toți o să mă voteze. Cred că acesta este scopul. Dar dacă ne uităm că avem deficit, reiese că țara arde, dar Ion se piaptănă”, spune expertul în finanțe publice. 

Primăria îngropată în datorii

În perioada mandatului lui Ion Ceban, Primăria municipiului Chișinău a împrumutat de la bănci aproape 1,5 miliarde de lei. Creditele au crescut de două ori față de perioada predecesorilor săi. Pentru a acoperi creditele scumpe, din bugetul municipal, doar în 2024, vor fi cheltuite aproape 800 milioane de lei. „Creditele externe care sunt încă din perioada mandatelor precedente. De exemplu, 60 milioane de euro (1,2 miliarde de lei), pe cere le achităm pentru proiectele care le-a desfășurat guvernarea precedentă la primăria municipiului Chișinău. Și da, ele constituie o pondere de peste 60% din valoarea împrumuturilor pe care noi le întoarcem. Avem obligația să le întoarcem”, s-a apărat Ceban. 

Am constatat că și de această dată Ion Ceban a mințit. Spre exemplu, în 2019, când Ion Ceban a devenit primar, cheltuielile pentru acoperirea creditelor luate de primărie erau de 183 milioane, iar în 2020 - 200 milioane de lei. Brusc aceste cheltuieli au crescut în 2022, până la 497 milioane, ajungând anul acesta să fie de cinci ori mai mari decât atunci când a preluat primăria. 

În opinia lui Gospodarenco, aceste credite vor avea un impact negativ pe termen lung. „El s-a creditat în primul rând de la băncile comerciale. Scopul unei bănci comerciale este să facă profit. Respectiv, creditele au o rată a dobânzii de la 10% la 16%. 16%, vă dați seama ce înseamnă asta? Când accesezi credite ieftine, la 2-3%, îți dau voie să te dezvolți, să investești în infrastructură. Dar când ei la 16%, pe termen mediu și lung tu pui orașul în primejdie”, se arată îngrijorat Gospodarenco. 

Primarul capitalei s-a arătat total deranjat de atunci când l-am întrebat despre aceste credite scumpe. „Să vă duceți să-l întrebați pe acela care fumează pe la guvern nu știu ce, de unde datoria de stat este de peste 30 de miliarde. Dar noi am să răspundem la întrebările legate de municipalitate”, a deviat din nou Ceban.

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.