În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.