În iunie 2023 ex-șefa de cabinet al guvernului Gavrilița, Stella Jemna a devenit noua reprezentantă de țară pentru Moldova în Western NIS Enterprise Fund. Fondul regional de investiții, WNISEF , care în ultimii 30 de ani susține cu succes afacerile mici și mijlocii din țara noastră și Ucraina.

Într-un interviu acordat pentru redacția TV8, Stella Jemna a vorbit despre proiectele care sunt susținute de fondul WNISEF, cum să atragem cât mai multe investiții în Moldova, care sunt oportunitățile pentru companiile noastre, cum să depășim exodul de oameni și în ce direcție merge Moldova.

„Mereu am fost pasionată de antreprenoriat”.

Stella Jemna este manager de proiect cu peste 15 ani de experiență în sectoare precum media, organizații non-profit și guvernamentale. De-a lungul carierei sale, a implementat cu succes mai multe proiecte regionale și internaționale, având abilități în implementarea politicilor publice, coordonarea cu diverși donatori ori persoane din spațiul public sau privat. Stella Jemna a absolvit masteratul în Administrație Publică la Universitatea din Statul Georgia SUA, unde a fost bursieră Fulbright, cu o specializare în Management și Finanțe. În perioada 2022-2023 a ocupat funcția de șefa de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița iar actualmente lucrează intr-un fond de investiții regional.

- Recent ați preluat funcția de reprezentant de țară pentru Moldova în Western NIS Enterprise Fund. Care este misiunea fondului în țara noastră?

- Western NIS Enterprise Fund  (WNISEF) se focusează pe câteva direcții. În primul în primul rând, promovarea Moldovei pe piața globală atât a producătorilor noștri cât și ca destinații atractivă pentru investiții; în al doilea rând, încurajarea antreprenoriatului în diverse forme, de la proiecte locale ale elevilor până la startup-urilor tehnologice; în al treilea rând, îndreptarea atenției de la programele centralizate la scară largă la inițiative locale la scară redusă, cu impact ridicat și, în al patrulea rând, sprijinirea educației contemporane pentru toate vârstele și grupurile sociale pentru a dezvolta resursele umane necesare pentru a construi o economie modernă, cu valoare adăugată ridicată acasă.

WNISEF este un fond regional de 285 de milioane de dolari, un pionier în Ucraina și Moldova, cu experiență de peste două decenii în investițiile în companii mici și mijlocii. De la înființare până în prezent, investițiile cumulate ale WNISEF au constituit  peste 188 de milioane de dolari în 136 de companii, cu aproximativ 26.000 de angajați, și au permis deblocarea a 2,3 miliarde de dolari pentru companii din Ucraina și Moldova.

Fondul finanțează profesiile viitorului, ca să avem studenți pregătiți pentru o noua configurare a pieței muncii, de asemenea susține acceleratoarele precum DreamUps, YEP! Moldova, XY Partners pentru ca acestea să pregătească start-up-uri să crească, să acceseze finanțare de la investitori și să fie pregătite pentru piața globală. De exemplu, recent a fost lansat proiectul gratuit de mentorat pentru start-up-uri – Entrepreneurship in Residence Program in Moldova. În cadrul proiectului, 12 mentori din diasporă revin rând pe rând acasă și împărtășesc experiența și cunoștințele lor în domeniul antreprenoriatului cu companiile noi create la noi in țară. În plus anul acestea mai multe startup-uri din Moldova vor merge in San Francisco și Lisabona pentru a-și etala ideile și a descoperi lucruri noi.

„Misiunea Western NIS Enterprise Fund este să susțină sectoarele care cresc, în special cele legate de inovații și tehnologie”

În continuare susținem reformele digitale cu suportul WNISEF se dezvoltă un alt proiect de amploare - aplicația „EVO” – care va schimba totalmente conexiunea dintre cetățean și stat. Aplicația va uni sub aceeași umbrelă toate serviciile publice, la un click distanță. Este analogul aplicației Дия, dezvoltată în Ucraina, în care ai toate serviciile publice accesibile în smartphone-ul tău.

La moment lucrăm și la crearea unui ghid investițional - un fel de „meniu” cu tot ce are Moldova mai bun, industriile care pot fi atractive pentru investitorii străini. Și de fapt misiunea Western NIS Enterprise Fund este să susțină sectoarele care cresc, în special cele legate de inovații și tehnologie.

-Vorbind de domenii cu potențial de creștere, care, după părerea Dvs., sunt industriile care ar putea deveni cartea de vizită a Republicii Moldova?

De exemplu, unul dintre sectoarele cu un mare potențial de dezvoltare este cel al turismului medical.  Acest sector se dezvoltă și mai mult pe fundalul războiului din Ucraina. Până 2022 mulți oameni plecau în Ucraina pentru servicii stomatologice sau ginecologice. Acum ei vin în Moldova. Noi avem multe clinici dentare cu tehnologii moderne, și acest business este organizat bine, aduce profit. De aceea și mulți studenți din alte țări vin la Chișinău să învețe stomatologia. Sunt experți care afirmă că din 2019  până în prezent sectorul turismului medical a crescut cu peste 80%.

În acest an în Moldova noi vom susține o  conferința dedicată turismului medical. Vor fi reprezentanții din mai multe țări care vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu  toată infrastructura și serviciile noastre, de exemplu, clinici dentare cu diferite tehnologii moderne.

Probabil tot  războiul din Ucraina va deschide mai multe uși companiilor de construcție de la noi din tara atunci când, sper curând, va avea loc reconstrucția Ucrainei. Când e vorba de a reconstrui o țară, noi putem contribui, mai ales că suntem vecini și limba ucraineană nu este dificilă. Pot fi create chiar și hub-uri logistice pentru materiale de construcție.

„Sectorul cu potențial de dezvoltare - este sectorul turismului medical, care crește foarte mult”

 -Putem spune cert că în ultimii ani Moldova se dezvoltă la mai multe capitole. Apar business-uri noi și atragem investitori străini. Cum vedeți Dvs., dezvoltarea economiei?

-În ultimii ani autoritățile noastre sunt mai deschise pentru finanțările de peste hotare. Nu pot spune că acum 20 de ani aveam mulți politicienii care să ofere mare importanță investițiilor ori poate nu eram noi pregătiți pentru investițiile străine. Partea bună este că, în ultimii ani, în Moldova au început să apară ecosisteme de startup-uri cu potențial înalt în domeniul inovării digitale și companii cu potențial de creștere. Nu știu dacă ați auzit, dar anul trecut 11 startup-uri din Moldova au ridicat 11 milioane de dolari în forma de investiții. Nu e puțin. Și dacă cineva investește - înseamnă că businessul crește.

Avem câteva exemple de companii inovative, de exemplu „Bloomcoding”, școală de programare pentru copii, care a creat un produs ușor de utilizat și la baza căruia stau jocurile îndrăgite de copii. Noi tot am investit în această companie. Cel mai important pentru noi ca țară e să avem tot mai multe exemple de afaceri care cresc, iar companiile noastre să treacă de la servicii la crearea de produse. Vă dau un exemplu care a făcut Ucraina cunoscută în toată lumea. Compania „Grammarly” - un soft pentru corectarea greșelilor gramaticale, unul din cele mai populare din lumecare prima dată a fost lansată in Kiev. Eu am auzit de acest produs când eram la studii în State și toți colegii mei americani dar și înternaționali îl foloseau. Este un produs creat in Ucraina, de către ucraineni, dar este cunoscut și utilizat de întreagă lume. Astfel de exemple aș vrea să avem și în Moldova.

„Pentru investitori sunt niște lucruri esențiale care trebuie să funcționeze. In primul rând să avem un stat de drept. Ei nu vor să investească în țările în care regulile jocului se schimbă în timpul jocului”

-Mulți apropo ne compară cu Ucraina și cu Estonia, că am putea urma exemplul lor în dezvoltarea economiei.

-Bineînțeles că noi ne comparăm cu țările care au un istoric similar și Estonia este unul dintre aceste state. Diferență e că Estonia pur și simplu a început dezvoltarea 20 de ani în urmă iar noi din varii motive, inclusiv legate de corupție, am început schimbarea mult mai târziu. Cu toate acestea, dacă începem să ne mișcăm astăzi, să îmbunătățim anumite servicii și produse la noi acasă avem șanse să ajungem mai repede la acea dezvoltare pe care o vedem în alte țări. Și noi deja vedem în ultimii ani că tot mai multă lume se gândește să creeze o afacere. Unii au creat 3-4 afaceri, le-au închis pentru că nu a mers dar oricum continuă să facă antreprenoriat.

„Îmi doresc ca în Moldova să apară un produs creat de moldoveni, dar cunoscut și utilizat de întreagă lume”.

-Cum să facem ca Moldova să fie atractivă pentru investiții cu capital străin?

-Pentru ca Moldova să devină mai atractivă pentru investitori, există cîteva condiții de bază care trebuie să funcționeze. În primul rând, vorbim despre justiție și statul de drept. Noi trebuie să ne asigurăm că drepturile investitorilor sunt protejate. Ei nu vor să investească în țările în care regulile jocului se schimbă în timpul jocului ori în care există a treia parte care atentează la investiția lor și ei nu sunt protejați de lege. Legea trebuie sa fie în capul mesei.

Pentru investitori o piață atractivă este una în care există stabilitate. De exemplu „Moldova IT Park” oferă un șir de avantaje rezidenților săi: model de impozitare simplificată (impozit unic de 7%). Acest lucru a atras mai multe companii internaționale să-și deschidă afaceri în Moldova ceea ce aduce milioane de lei în bugetul de stat. Acum însă noi avem discuțiile că am putea mări acel impozit. Și eu nu știu ce e mai bine, să ne gândim că vom avea mai multe impozite in buget, ori poate este un risc sporit sa pierdem companiile care deja au investit aici. Companiile de IT mari calculează costul investiției sale și dacă este mai atractiv în Vietnam sau Thailand, unde sunt la fel de buni specialiști in IT, salariile și costurile sunt atractive, de ce să nu schimbe piața. Noi trebuie să analizăm foarte bine când adoptăm astfel de decizii mai ales când există instabilitate în regiune. În cazul în care apar piedici de orice fel, investitorul pleacă în altă țară, chiar dacă, pe termen scurt, această implică anumite costuri suplimentare.

Mai departe, trebuie să fie acces ușor la muncitori calificați. Cineva a spus că Moldova poate fi ca „Toscana cu componenta de IT”, fiindcă Moldova are locuri la fel de frumoase ca cele din Toscana, dar și un potențial de creștere în domeniul IT. Dacă noi știm că Moldova are potențial în IT, înseamnă că avem nevoie de cât mai mulți oameni cu calificările necesare ca să creștem business-urile în domeniul inovativ.

Pentru asta universitățile din țară trebuie să prioritizeze profesiile inginerești. Noi cumva nu am creat istoric o atitudine pozitivă față de cariera de inginer, însă realitatea este că salariul unui inginer în diferite domenii este net superior decât in alte profesii.

La fel, e nevoie să schimbăm modul de predare a informaticii în școli. Să nu învățăm copiii noștri Pascal, deja e timpul de trecut la Pythnon, să discutăm despre inteligența artificială, să le povestim elevilor despre machine learning și startup-uri. Trebuie să pregătim forța de muncă pentru viitoarea piață a forței de muncă. Și poate atunci când vor merge la facultăți, acești copii vor alege profesiile viitorului, în sepcial cele legate de diverse tehnologii precum analist pe business inteligence, specialist in sustenabilitate, product manager, biohacker, ingineri de sisteme și nu economist sau jurist. Ultimele două pot fi ușor pe viitor înlocuite de AI, mai ales în cadrul activităților repetitive. Noi deja trebuie să oferim copiilor noștri posibilitatea să gândească creativ, să înțeleagă cum să lucreze în echipă, să găsească soluții la probleme reale. Acum sunt importante aceste abilități.

„Eu personal privesc dezvoltarea Moldovei în perspectiva regională. Eu nu aș vedea Moldova “ruptă” de regiune și nici nu aș vrea să continui idea că suntem o țară mică, cu piață mică, trebuie să privim lucrurile mai larg”.

 Investitorul este interesat de cifre de afaceri, și cei care fac afaceri la fel. În ultimul timp am avut mai multe discuții cu agricultorii din Moldova, care produc fructe, pentru că le susținem participarea la diverse expoziții internaționale. Am constatat că agricultura se modernizează treptat, iar producătorii încep să ofere producție de calitate mai bună ca anii precedenți. Știți că anul ăsta a fost un “boom” de cireșe exportate din R. Moldova pe piața UE? Dacă noi nu am fi avut calitate, fară de care este imposibil de vândut în UE și cantitățile necesare, această oportunitatea ar fi fost pierdută. Tot mai  mulți producători înțeleg că trebuie să se asocieze dacă vor să ajungă la o cifră de afaceri satisfăcătoare, să respecte contractele încheiate și să dea cantitățile cerute de piețele pe care intră.

„Nu este posibil ca un investitor să zboare în Moldova prin 7 țări și să ne construiască drumurile spre vreo vinărie. Noi avem nevoie de infrastructură”.

Mai mult, Guvernul ar trebui sa investească în infrastructura. Nu este posibil ca un investitor să zboare în Moldova prin 7 țări, pentru că noi avem probleme cu aeroportul sau să nu poată ajunge la o vinărie pentru că nu există drum de acces.  Dacă lui din start ii este greu sa ajungă în țară, ori daca drumurile nu sunt reparate sau dacă acestea nu există - investitorul nu va veni. Trebuie să ușurăm viața oamenilor noștri dar și celor care vor să investească în Moldova.

Vă dau un exemplu. În Moldova cândva a vrut să vină o companie care face asfalt din alt tip de material decât cel clasic, mai rezistent și făcut din granule de plastic. Ei au promis sute de locuri de muncă în țară însă din cauza birocrației nu au reușit timp de doi ani să deschidă afacerea la noi. Problema era pur simplu că acel tip de material nu a fost înscris în documentele Agenției de Stat a Drumurilor. Astăzi această companie lucrează în România și Estonia. Noi încă facem regulă în documente. Oricum eu tind să cred că funcționarii numiți recent sunt deschiși la schimbare și vor accepta ideile noi care li se propun, dar e nevoie de timp și înțelegere.

 „Se dezvoltă industria IT, turismul medical sau industria agricolă? Atunci trebuie să lucrăm împreună cu toată societatea ca să facem posibilă această dezvoltare”.

Acum vine o nouă generație de oameni care înțelege că aceste domenii sunt importante. Și datorita tehnologiilor informaționale noi putem trece peste câteva trepte de dezvoltare. Deși nu e cel mai bun exemplu, dar China, datorită digitalizării a trecut de la o sărăcie extrema, la o economie digitalizată în care e suficient să ai un telefon mobil pentru majoritatea tranzacțiilor. Ori Olanda care a devenit exportatorul numărul 2 a produselor alimentare in lume si un gigant a exporturilor de produse agricole, o țară mică căreia ii lipseau resursele necesare să producă în așa cantități, și totuși au reușit, o mare parte a acestui succes constă în oameni și în inovația și tehnologiile digitale pe care le-au aplicat.

-Cum ați vedea dezvoltarea Moldovei în următorii 5 ani?

-Noi suntem foarte aproape să găsim calea unică a Moldovei. Nu e neapărat să fie despre tradiții și mister. Noi la un moment dat vom ajunge la punctul cum să „vindem” tot ce are Moldova mai bun, dar trebuie să știm deja astăzi cum să acționăm corect.

Ar fi bine să uităm de clișeele care s-au perindat de-a lungul timpului  -  că Moldova este o țară mica, că suntem fosta republică sovietică. Trebuie să alegem- ori ne reinventăm ca țară, ori rămânem rudimentari. Ar fi bine să lăsăm discuțiile geopolitice și să ne concentrăm pe dezvoltare, cu o singură direcție care să se numească progres. Și încă un lucru foarte important, pentru astea toate avem nevoie de pace.

Deci aș dori foarte mult ca noi să determinăm care sunt direcțiile noastre cu un potențial de dezvoltare. Se dezvoltă industria IT, turismul medical sau industria agricolă? Atunci trebuie să lucrăm împreună cu toată societatea ca să facem posibilă această dezvoltare. Deci, dacă noi putem găsi două-trei sectoare în care să dăm un impuls, creștere și să pregătim oameni pentru acele sectoare -  e minunat.

Sunt sigură că exodul masiv de oameni din Moldova ține de trecut. Multă lumea revine. Problema centrala nu este plecatul moldovenilor. Noi trebuie sa găsim calea spre creștere și dezvoltare. Nu e neapărat să fim cei mai buni din lume, dar e important să fie buni în ceea ce facem.

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.