În urmă cu trei luni, Cutia Neagră PLUS a documentat și publicat o investigație despre cunoscuta companie de taxi Yandex și scandalurile de spionaj în care a fost implicată în mai multe state.  La acel moment, Yandex profita de un vid legislativ existent în Moldova care îi permitea să activeze fără a avea reprezentanță oficială. Între timp, legea s-a modificat și autoritățile promiteau că de la mijlocul lunii decembrie, cunoscuta platformă rusească va disparea de pe piața moldovenească. În loc de asta, pe 30 ianuarie, Yandex a anunțat că s-a înregistrat oficial în Moldova și își propune să crească. 

Yandex și-a înregistrat companie în Republica Moldova

La sfârșitul săptămânii trecute, toți șoferii de taxi care folosesc aplicația rusească Yandex, au primit următorul mesaj:

„În vederea respectării prevederilor Codului Transportului Rutier, începând cu data de 30.01.2024, Ridetech SRL, societate înregistrată în Republica Moldova, vă va acorda licența de a utiliza Yandex Pro și vă va procesa datele cu caracter personal”. 

Înregistrarea unei reprezentanțe oficiale a Yandex a devenit obligatorie după ce, la inițiativa deputaților PAS Alex Trubca și Marina Morozova, în Codul Transportului Rutier, a fost introdus un nou articol. Acesta stabilește că transportul de taxi reprezintă o activitate de interes public care poate fi desfășurată doar de operatori înregistrați oficial în țară. Prevederile legii au intrat în vigoare de pe 13 decembrie, ceea ce însă nu a împiedicat Yandex să continue să activeze ilegal în Republica Moldova timp de mai bine de o lună și jumătate. Alex Trubca spune că „ANTA ar fi trebuit să iasă în teren și să oprească taxiurile și să verifice automobilele la trei componente - înregistrarea platformei pe care el operează, dacă acest automobil este înregistrat în registrul operatorilor de transport rutier și achită toate taxele locale și impozitele aferente. Și, în final, să verifice dacă aceste automobile sunt dotate cu un aparat de casă care emite bon fiscal. În cazul în care s-ar fi depistat un automobil care utilizează o platformă ce nu este înregistrată în Republica Moldova, se amendează și automobilul și persoana juridică pentru care acesta lucrează”. 

ANTA declară că acest lucru s-a întâmplat. „De la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale, tuturor operatorilor de transport rutier înregistrați li s-a solicitat să prezinte contractele cu agenții economici care pun la dispoziție aceste platforme electronice. Unii au prezentat aceste contracte. S-au efectuat controale în teritoriu, unde au fost depistate încălcări. S-au aplicat amenzi operatorilor de trasnsport rutier, inclusiv conducătorilor auto care foloseau aceste platforme neînregistrate pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Valentina Gîrbu, de la servicul de presă al ANTA. 

Compania Ridetech SRL, despre care Yandex anunță că îi va reprezenta interesele în Moldova, a fost înregistrată în țara noastră încă la sfârșit de noiembrie 2023. Fondator al firmei apare un off-shore din Dubai - RIDE TECHNOLOGY GLOBAL. Până acum, Yandex din Moldova era administrat printr-o companie olandeză din Amsterdam.

Administrator al companiei-rezidente din Moldova este cetățeanul rus Kirill Svintsov. Svintsov este director de dezvoltare al grupului Yandex în țările CSI. El a fost numit în această funcție la trei luni după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Anterior, Svintsov a activat în reprezentanțele din Rusia ale mai multor companii britanice. 

Reprezentatul oficial al  gigantului rus Yandex și-a înregistrat adresa juridică într-un oficiu modest din clădirea IPTEH din Chișinău. Oficiul este însă foarte întrebat. În biroul 806 de la etajul 8 al edificiului sunt înregistrate alte 23 de firme, unele cu trecut scandalos. 

Reprezentanta Yandex fără sediu fizic

Am încercat să mergem la această adresă ca să vorbim cu reprezentanții Yandex. Nu am găsit însă niciunul. Paza ne-a informat că în oficiul în care își are adresa juridică Ridetech SRL își desfășoara activitatea compania juridică ACI Partners, care prestează servicii juridice pentru mai multe companii, inclusiv pentru Ridetech. „Aici este biroul de avocați. Fizic ei nu se află în sediu. Compania de avocați le prestează serviciile juridice”, ne-a spus unul dintre paznici. 

Am solicitat să discutăm cu reprezentații firmei juridice, dar aceștia ni-au transmis că vor reveni ei la noi, lucru care nu s-a mai întâmplat. „Avocatul care se ocupă la moment nu este pe loc. Cum vine, eu îi dau telefonul dumneavoastră, să facă legătură cu dumneavoastră. Mai departe, vă înțelegeți - o să vină aici sau au sediul fizic în oraaș”, ne transmis paznicul clădirii.

În aceeași perioadă când și pregătea actele pentru înregistrarea oficială în Moldova, Svintsov participa la o lansarea oficială a Yandex în Uzbekistan. Autoritățile de acolo, asemenea celor din Moldova, au interzis anterior prin lege prestarea serviciilor de taxi de către companii neînregistrate în țară și care nu plăteau impozite. 

Fondatorul Yandex condamnă războiul și renunță la companie. 

După o reorganizare încheiată de curând, concernul ruso-olandez YANDEX a încăput întru totul în mâinile oamenilor de afaceri loiali președintelui rus Vladimir Putin. Arkadii Voloj, fostul acționar principal al companiei, a renunțat la Yandex după ce a ajuns în listele de sancțiuni internaționale odată cu începutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. 

Voloj în ultimul an a devenit un critic deschis al regimului lui Putin și condamnă războiul pornit de Rusia în Ucraina. “Eu sun categoric împotriva invaziei barbare a Rusiei în Ucraina. Eu, asemenea multora, am prieteni și rude. Eu sunt îngrozit că zilnic în casele ucrainenilor zboară bombe. Chiar dacă din 2014 eu nu mai trăiesc în Rusia, înțeleg că și eu port o parte din vină. Au existat multe cauze care m-au făcut până acum să tac. Pot fi făcute speculații asupra momentului în care am decis să fac această declarație, dar nu și asupra continutului. Eu sunt împotriva războiului!”, a scris Voloj.

Acțiunile lui Voloj de la YANDEX au ajuns în posesia lui Vladimir Potanin, proprietarul holdingului Interros, Alexey Mordashov, acționar principal al Severstal, Vagit Alekperov, fondatorul Lukoil și banca de stat VTB. Potrivit portalului rus Meduza, tranzacția a fost intermediată de Alexei Kudrin, fostul președinte al Curții de Conturi din Federația Rusă, cu acordul personal al lui Vladimir Putin.

„Yandex tolerează ilegalitățile”

Lipsa unei reprezentanțe oficiale în Republica Moldova nu este singura problemă în activitatea Yandex. Legislația moldovenească spune că fiecare automobil care prestează servicii de taxi trebuie să aibă taxometru înregistrat, o asigurare obligatorie specială destinată taxiurilor. Ulterior, compania de taxi este obligată să achite taxa locală pentru prestarea serviciilor și alte taxe oficiale stipulate în Codul muncii. Lucru care însă de multe ori nu se întâmplă.

Constantin Condrea este directorul Asociației Transportatorilor Auto în Regim de Taxi, cea mai mare asociație moldovenească care apără drepturile taximetriștilor. Condrea acuză Yandexul că tolerează pe cei care nu respectă obligațiunile menționate mai sus, ceea ce creează o concurență neloială pentru prestatorii locali de servicii de taxi. „O problemă majoră este concurența neloială. Ea constă în faptul că la moment, pe piața taximetriei se tolerează activitatea ilegalilor, a oamenilor care nu sunt înregistrați oficial în câmpul de muncă în domeniul taximetriei. Astfel nu se achită impozite, automobilele pe care lucrează astfel de persoane nu sunt înregistrate în ROTR (registrul operatorilor de transport rutier). De fapt ei (n.r. Yandex) declară că lucrează numai cu companiile oficiale, dar în practică vedem că nu-i nicio problemă ca un taximetrist, sau oricine care nu are competențele necesare, mâine poate să presteze servicii de taxi. Compania înregistrată oficial de exemplu achită impozitele la stat pentru fiecare șofer, are cheltuieli care țin de taxele locale, asigurarea, care la taximetriști începe de la 8500 de lei. Cei care lucrează neoficial, nu au aceste cheltuieli”, se arată deranjat Constantin Codreanu, directorul ATAT.  

FISC-ul pierde anual zeci de milioane de lei  din activitatea de taxi

Alex Trubca, unul dintre autorii modificărilor la Codul Transportului rutier, declara, acum jumătate de an, că statul ratează anual zeci de milioane de lei din activitatea taximetriștilor ilegali. „Din informațiile pe care le am eu de la Serviciul Fiscal de Stat, astăzi, zilnic, în Chișinău sunt fiscalizate în jur de 6-7 mii de curse de taxi. Media zilnică în Chișinău este de circa 60 de mii. Practic 90% din curse nu sunt fiscalizate! Sistemul fiscal al nostru nu-i vede. Este vorba despre 700 de mii de lei pe zi, zeci de milioane de lei pe an”, a conchis deputatul PAS.

Trubca afirma atunci că noile prevederi urmează să asigure o fiscalizare mai eficientă a banilor proveniți din activitatea de taxi.  „Problema mare care a fost semnalată de către o parte dintre transportatorii rutieri este că nu există un control din partea statului în ceea ce privește platformele, fiindcă nu toate automobilele care preiau clienți prin intermediul platformelor sunt înregistrate în registrul de transport rutier. Asta înseamnă că nu sunt achitate taxele locale, care în Chișinău sunt 3000 de lei pe lună; nu sunt achitate toate impozitele aferente salariului; nu există componenta de fiscalizare, deoarece nu se emite bon fiscal. Plus, este asigurarea, care pentru un șofer simplu este un preț, iar pentru un taxi este de trei ori mai mare. Iată aceste costuri reprezintă acel avantaj competitiv pe care îl au cei care nu se înregistrează”, se arăta încrezul autorul modificărilor legilative.   

Constantin Condrea spune însă că situația pe piața taximetriei nu s-a schimbat de când au intrat în vigoare noile modificări la legislație. „După 13 decembrie au fost efectuate niște controale prin care au fost depistate 148 de mașini care lucrau prin aceste platforme, dar nu erau înregistrate oficial. Mașinile acestea au lucrat în regim de taxi, neavând actele permisive și nefiind înregistrate în registrul operatorilor de transport. Numărul acestor operatori de taxi a fost depistat timp de două săptămâni de controale. Această informație am prezentat-o organelor constatatoare, pentru a vedea de ce nu este respectată legislația în vigoare”, este de părere Condrea 

Alex Trubca constată și el că aplicarea în practică a noilor modificări legislative lasă de dorit. „Legea-i scrisă, parcă e scrisă bine, împreună cu dânșii (n.r. companiile de taxi), dar din păcate nu lucrează. Am avut o ședință vinerea trecută cu toți factorii de decizie. Cumva am contatat anumite lacune în implementarea legii de către organele executive. Ceea ce am constatat noi că, dincolo de cadrul normativ deja aprobat, este nevoie și de un cadru normativ secundar, care să prevadă ce se întâmplă cu cei care nu respectă cadrul normativ. Și să existe o prevedere care să permită blocarea platformelor care sistemic încalcă prevederile legii”, crede Alex Trubca. 

Agenţia Naţională de Transport Auto ne-a informat că au fost realizate mai multe controale în raza municipiului Chișinău și au fost aplicate zeci de sancțiuni șoferilor care nu respectau legislația. „Agenția Națională de Transport Auto, de la începutul anului 2024, a desfășurat un șir de măsuri de control a transportului rutier, unde au fost supuse controlului diferite vehicule care activau în regim de taxi. Au fost aplicate pedepse după cum urmează: unele încălcări au fost pedepsite cu amenzi până la 800 de unități contravenționale, unor șoferi li s-a suspendat dreptul de a utiliza mijlocul de transport timp de șase luni”, ne-a informat ANTA.   

Purtătoarea de cuvânt de la ANTA mai spune că în ultimile luni a avut loc o creștere semnificativă a numărului de taxiuri înregistrate. „Conform informațiilor înregistrate în registrul operatorilor de transport rutier, în luna noiembrie, când încă nu erau intrate în vigoare noile prevederi, au fost 163 de solicitări de înregistrare a mijloacelor de transport. În luna decembrie, deja cu noile modificări intrare în vigoare, solicitări de înregistrare au fost 195. Respectiv s-a observat o creștere a numărului de automobile înregistrate în registrul operatorilor de transport”, a declarat Valentina Gîrbu pentru Cutia Neagră Plus.  

Sute de taximetriști lucrează la negru

După lansarea în 2017 a Yandex pe piața moldovenească, companiile de taxi au apărut ca ciupercile după ploaie. Constantin Condrea spune că multe dintre companiile de taxi partenere ale Yandex au înregistrate doar câteva mașini, iar altele prestează ilegal servicii de taxi. 

Cutia Neagră Plus a analizat mai multe companii partenere ale Yandex pe teritoriul Republicii Moldova și a observat că unele dintre acestea declară venituri de milioane, chiar dacă au doar 2-3 angajați. Spre exemplu, compania Raisei Gherciu, RGWB Group, deși a avut doar doi angajați, în 2022 veniturile au fost peste două milioane de lei. Directorul ATAT ne-a prezentat mai multe screen-uri cu șoferi care ar lucra la această companie cu mașini neomologate. 

Am apelat-o pe proprietara RGWB Group pentru a o întreba cum este posibil un randament atât de mare din partea celor doi angajați. La telefon ne-a răspuns fiul acesteia, care s-a prezentat ca director-adjunct a companiei.

Victor Gherciu respinge toate acuzațiile și spune că banii câștigați provin și dintr-o altă activitate decât cea de taxi. „Reporter: - Eu m-am uitat pe rapoartele dumneavoastră finaciare și am observat că compania este relativ nou înființată, în 2021. Am văzut că în 2022 dumneavoastră indicați venituri de 2,2 milioane de lei moldovenești. În același timp la categoria angajați, indicați doar doi angajați. Voiam să știu, cum e posibil să aveți doar doi angajați și venituri atât de mari? Gherciu: - Compania nu se ocupă doar cu taxiurile. Reporter: - Pă și aveți în toată compania doar doi angajați? Câți taximetriști aveți atunci? Gherciu: - Nu sunt doar doi angajați, dumneavoastră ceva încurcați”.  

Asociația Transportatorilor Auto de Taxi spune că a monitorizat timp de mai multe luni activitatea taximetriștilor moldoveni și a descoperit, doar pe străzile Chișinăului, sute de mașini neomologate ce lucrează prin YANDEX.

Primele semnale de alarmă despre activitatea pe platforma Yandex au fost trase încă din 2017, imediat după ce YANDEX a intrat pe piața moldovenească. Agenţia Naţională Transport Auto a depistat mai multe nereguli în activitatea taxiurilor care activau pe această platformă. Sergiu Bucătaru, viceministrul Transporturilor de atunci, spunea că verificările efectuate de ANTA la mai multe taxiuri Yandex au scos la iveală încălcări flagrante ale Codului Transportului Rutier. Controalele ANTA au descoperit că mai multe taxiuri care lucrau sub egida Yandex transportau gratuit clienții și în felul acesta distrugeau concurența loială. 

Ion, pseudonimul pe care i l-am dat pentru ai proteja identitatea, a început să lucreze în taxi acum patru ani. A prestat servicii de taxi inclusiv pe platforma Yandex și spune că nu s-a întâlnit niciodată cu reprezentanții companiei la care a lucrat. „Tu intri și scanezi documentele. Ție îți cer actele, să fie oficial, dar nimeni nu se interesează ce faci tu mai departe. Nimeni nu te vede în față, nimeni nu se interesează cine ești tu, cazier, foaie de parcurs, contor dacă ai. Pe nimeni nu interesa nimic atunci. Poftim! Lucrează și fă bani cât dorești. Principalul ei să-și ia comisioanele lor și atât MUSCA Eu îmi puneam banii pe  aplicație, de acolo mi se scoteau comisioanele pe care trebuia să le dau parcului de taxi. Eu am lucrat la mai multe parcuri de taxi, iar directorii parcurilor niciodată nu m-au văzut”, ne declarat tximetristul.

Yandex interzis în majoritatea statelor europene

Yandex Go este cea mai utilizată platformă de taxi din Republica Moldova. Lansată în 2017, platforma rusească a reușit foarte rapid să cucerească piața moldovenească. Astăzi, străzile Chișinăului sunt invadate de taxiuri yandex. Conform estimărilor Asociației Transportatorilor Auto în Regim de Taxi, pe platforma Yandex Go sunt operate zilnic aproximativ 40 de mii de curse, ce reprezintă aproximativ jumătate din toate cursele de taxi din Chișinău. Principalul motiv pentru care oamenii aleg să călătorească cu Yandex este prețul mai mic, în comparație cu celelalte companii de taxi.

După invazia Ucrainei, majoritatea statelor europene au inclus Yandex în lista de sancțiuni. Serviciile secrete ucrainene și din Țările Baltice au dezvăluit încă acum șase ani despre cum serviciile secrete ruse folosesc aplicația de taxi în scopuri de spionaj. Investigațiile și probele colectate de serviciile speciale din cele patru state au dus la interzicerea Yandex Go.

Ucraina a blocat încă din 2017 activitatea mai multor platforme de internet rusești, printre care VKontakte, Odnoklassniki, Yandex şi Mail.ru. Decizia a venit după ce în mai 2017 Serviciul de Securitate al Ucrainei a efectuat percheziții în birourile filialelor Yandex din Kiev și Odesa. SBU a constatat că Yandex a oferit serviciilor secrete rusești informații despre datele personale ale utilizatorilor ucraineni. Consiliului de Securitate al Ucrainei a comunicat că serviciile secrete ruse intenționau să folosească aceste informații pentru a organiza operațiuni subversive pe teritoriul Ucrainei. “Conducerea companiei (n.r. Yandex) a colectat, copiat și transferat în mod ilegal în Federația Rusă datele personale ale cetățenilor Ucrainei. Acestea nu sunt doar date personale, ci și date privind ocupația, locul de muncă, precum și domiciliul cetățenilor noștri; despre cum își petrec timpul liber, adresele de e-mail pe care le au ucrainenii; cum își cheltuiesc banii, sursele de venit și multe alte informații. Toate aceste informații au fost colectate și furnizate serviciilor secrete ale Federației Ruse în scopul planificării, organizării și desfășurării operațiunilor de recunoaștere, informare și sabotaj pe teritoriul statului nostrum”, declara în 2018 colonelul Serviciul de Securitate al Ucrainei, Iulia Laputina.

Fostul prim-viceministru al politicii informaționale al Ucrainei, Dmitri Zolotukhin, crede că decizia de a bloca platformele de internet rusești a avut un impact major asupra mersului războiului. “Dacă Federația Rusă ar fi continuat să aibă un asemenea instrument de presiune asupra spațiului informațional, prin folosirea acelor servere care se află sub controlul serviciilor secrete, consider că Federația Rusă ar fi avut un mare avantaj, atât prin colectarea informațiilor despre cei care folosesc aceste platforme sociale, dar și prin propagandă“, este de părere fostul oficial ucrainean.

Serviciul de taxi al Yandex a fost lansat în 2018 și în Lituania. La scurt timp după lansare, mai mulți oficiali lituanieni au îndemnat public cetățenii să nu folosească aplicația, solicitând instituțiilor de securitate să efectueze o investigație amănunțită. 

În urma investigației, autoritățile lituaniene au recomandat solicitanţilor de taxiuri, în special persoanelor care lucrează în instituții de stat, să nu mai folosească Yandex, pe motiv că aceasta ar colecta în mod ilegal datele utilizatorilor.

Edvinas Kerza, viceministrul Apărării Lituaniei, declara într-un interviu din 2018 că “atunci când programul nu este activ (nr. Yandex) totuși ceva face - trimite date, are acces la numerele de telefon, la sms-uri, microfon, camera foto. Practic la tot. Atunci s-a pus întrebarea: de ce o platformă de taxi, atunci când nu lucrează, are nevoie de acces la microfonul și camera dumneavoastră? Ei au mințit! Ei ne-au spus că toate datele vor rămâne pe teritoriul Uniunii Europene. Dar vedem că unele sunt trimise în Rusia”.

La o lună de la invazia Rusiei în Ucraina, activitatea Yandex Go a fost interzisă pe teritoriul tuturor statelor baltice. Autoritățile au constatat că datele personale ale cetățenilor erau trimise pentru procesare și stocare ulterioară pe serverele din Rusia.

Activitatea Yandex a ajuns și în atenția serviciilor secrete moldovenești. Într-un răspuns pentru Cutia Neagră Plus, Serviciul de Informații și Securitate menționa, în urmă cu trei luni, că:

SIS a remis informații privind evaluările riscurilor asociate utilizării platformelor online de taxi către instituțiile statului, exprim ate prin prejudiciile fiscale de proporții și utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal ale cetățenilor Republici Moldova, și a recomandat implementarea de măsuri din partea instituțiilor cu atribuții în domeniu 

De fiecare dată când compania a fost acuzată de spionaj, conducerea Yandex a negat că ar furniza datele clienților săi către FSB-ul rusesc.

Contrar asigurărilor date de companie, o investigație recentă a portalul rusesc Meduza a demonstrat că toate datele utilizatorilor Yandex, inclusiv cele din afara Rusiei, sunt stocate pe serverele din Federația Rusă. Meduza mai scrie că de la începutul războiului serverul din Finlanda a fost deconectat. 

Fostul demnitar ucrainean, Dmitri Zolotukhin, nu are nici un dubiu că Yandex colaborează cu serviciile secrete rusești. “Eu consider că pe teritoriul Federației Ruse nu există companii care să nu colaboreze cu serviciile secrete ruse. Dacă o companie care lucrează în Rusia nu colaborează cu serviciile secrete, atunci ea dispare. În special, se referă la companiile care furnizează servicii digitale. Oameni au nevoie să își salveze cumva bussinesul, viitorul, munca lor.  Din această cauză, ei trebuie să aleagă - fie colaborează întru-totul cu serviciile secrete FSB și GRU, fie lasă totul și pleacă. Dacă tu continui să te afli și să lucrezi în Federația Rusă, înseamnă că tu îndeplinești acele sarcini pe care ți le dă tovarășul maior din FSB sau o persoană specială din administrația președintelui”, crede Zolotukhin. 

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.