Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei „Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Petru Tarlev conduce localitatea Bașcalia pe durata a patru mandate. La scrutinul din anul 2015 a fost ales pe listele Partidului Democrat din Moldova, scrie MoldovaCurata.md.

Cu un an mai târziu, membrii fostei CNI au constatat că pe toată perioada aflării în poziția de primar, adică și în mandatele anterioare, Petru Tarlev a fost și administrator al firmei ”Demitan” SRL, pe care a fondat-o. În același act de constatare, alesul local a fost suspectat că nu a indicat niciodată în declarațiile de interese personale calitatea sa de cofondator al firmei ”Griparlac Agro”. Actul CNI urma să ajungă la Procuratura Generală, primarul fiind suspectat de admiterea intenționată a falsului în declarații.

Magistrații de la Basarabeasca – în apărarea primarului

Decizia Comisiei nu a mai ajuns pe mâna procurorilor, deoarece Petru Tarlev a contestat-o la Judecătoria Basarabeasca, argumentând că cele constatate de membrii fostei CNI nu corespunde realităţii, deoarece el nu deţine alte funcţii retribuite. La sfârșitul anului trecut magistrații de la Judecătoria Basarabeasca au pronunțat o decizie prin care i-au dat dreptate primarului, anulând actul CNI.

Jurista de la ANI, Svetlana Cotorobai, a contestat decizia primei instanțe, cerând magistraților de la CA Chișinău casarea integrală a hotărârii contestate.

Magistrații de la CA Chișinău au menținut actul CNI, motivând că, deși alesul local nu a fost remunerat pentru administrarea propriei afaceri, totuși acesta, când a venit în funcția de primar, trebuia să să dezică de una dintre cele două poziții. „În accepţiunea normei legale prevăzute de art. 84 alin. (1) al Legii nr. 436 privind administraţia publică locală, preşedintele şi vicepreşedintele raionului, guvernatorul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, preşedintele şi vicepreşedinţii adunării populare a unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarii şi viceprimarii, pe parcursul mandatului lor, nu au dreptul să deţină alte funcţii retribuite sau să cumuleze o altă funcţie, prin contract sau acord, în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprinderii, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridica, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie”, se spune în decizia magistraților de la Apel.