Proprietarii zonelor de agrement din preajma Chişinăului şi-au construit afaceri prospere pe terenuri arendate sau cumpărate la preţuri de chilipir de la stat. Unele baze de odihnă sunt amplasate în pădure, acolo unde arendaşii, pe lângă foişoare din lemn, au făcut drumuri şi temelii ale caselor din beton. Un alt „om de afaceri” a ocupat un teren public fără permisiunea autorităţilor, menționează Ziarul de Gardă.

Familia Leva de la „Pânzele Albe”: probleme cu CCCEC şi litigiu cu ÎS Cadastru. Una din cele mai moderne din zona capitalei, aparţine firmei „Ostasim-Grup”, gestionată de familia Leva. Simion Leva este fostul director al SA Aroma, companie de stat producătoare de alcool. În 2004, Simion şi Octavian Leva erau reţinuţi, fiind învinuiţi că ar fi procurat sticle pentru SA Aroma, prin intermediari, prejudiciind astfel statul.

Terenul pe care astăzi se află mai multe foişoare, oferite în arendă la preţuri cuprinse între 1.200 şi 3.000 de lei, dar şi o piscină, aparţine, conform datelor de la Cadastru, statului R. Moldova. Construcţiile de pe teren sunt însă ale familiei Leva încă din anul 2000. Aceasta le-a cumpărat, imediat după o decizie a instanţei de judecată, înregistrându-le iniţial pe „Vinis” NLG, administrată anterior de Octavian Leva. În 2007, bunurile au fost vândute către „Barza Neagră Grup”, fondată de Simion Leva, pentru ca, în 2009, să ajungă, tot în urma unui contract de vânzare-cumpărare, în gestiunea firmei „Ostasim-Grup”, a familiei Leva. Totuşi, Primăria or. Vatra şi-a atribuit acest teren, semnând cu „Ostasim-Grup” un contract de arendă. În 2014, firma s-a judecat cu ÎS „Cadastru”, care a refuzat să înregistreze contractul de arendă semnat de ,,Ostasim-Grup” şi Primăria Vatra, pe motiv că acel contract de arendă urma a fi încheiat cu întreprinderea care gestionează fondul apelor şi nu cu Primăria. După un şir de procese, CSJ a respins solicitarea firmei familiei Leva de a obliga ÎS Cadastru să înregistreze contractul de arendă. Decizia însă nu a produs efecte juridice. Baza de agrement activează în continuare, chiar dezvoltându-se în ultimii ani.

„Poieniţa Verde” şi contractul de colaborare cu Grădina Botanică. Potrivit ÎS Cadastru, terenul pe care este amplasată zona de odihnă aparţine R. Moldova, fiind oferit în folosinţă Academiei de Ştiinţe (AŞM), pentru Grădina Botanică. Oficialii Grădinii Botanice, dar şi reprezentanţii „Parmac-Prim” SRL, care gestionează zona de odihnă, spun că terenul pe care este amplasată aceasta nu este luat în arendă, între părţi fiind semnat un contract de colaborare. „Scopul colaborării este de a atrage vizitatori pe teritoriul Grădinii Botanice. Terenul nu este dat în arendă pentru că legea interzice ca un teren din interiorul Grădinii Botanice să fie închiriat. Contractul e semnat pe 2 ani şi 11 luni”, a spus Andrei Garştea, juristul Grădinii Botanice.

Drum din beton în „Pădurea Veselă”.  Zona de agrement este gestionată de „Prestigiu Brand” SRL. Conform informaţiilor de pe site-ul bazei de odihnă, aceasta şi-a început activitatea în 2009 şi propune, pe lângă arenda foişoarelor, o saună, dar şi un mini-bar, amplasat la poarta complexului. Drumul către foişoare este „plombat” cu beton, deşi legea interzice asemenea construcţii în pădurile arendate de la stat. „Prestigiu Brand” SRL a fost fondată în 2005, având adresa într-un imobil din or. Codru. Actualii proprietari sunt Irina şi Alexandru Cebanu. „Drumul nu este din beton, este din piatră”, susţine Alexandru Cebanu, proprietarul firmei care deţine „Pădurea Veselă”. „Atunci când am semnat contractul a fost stipulat că avem dreptul să facem drum din piatră”, susţine Cebanu. I-am zis că, la faţa locului, drumul arată a fi, totuşi, din beton. „Dar pietrele cum să le fixezi? Totul este oficial, avem documente”, precizează acesta.

Continuarea articolului o puteți citi pe Ziarul de Gardă.