Înrolarea în „armată transnistreană” este tacit acceptată și unanim tolerată, dar de fapt trebuie calificată ca și privațiune ilegală de libertate. Încă din anul 2008, Asociația Promo-LEX a atras atenția asupra situației complicate a recruților din regiunea transnistreană și a făcut publice mai multe cazuri de decese în cadrul acestei structuri.

Deși articolul 282 din Codul penal al Republicii Moldova incriminează organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea totuși, aplicarea acestor prevederi legale rămâne o provocare pentru autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. În peste 25 de ani de independență nu există vreo sentință de condamnare în temeiul acestei infracțiuni. Cel mai elocvent exemplu de formațiuni paramilitare ilegale dislocate pe teritoriul Republicii Moldova îl reprezintă „armată transnistreană”.

Înrolarea în aceste structuri este tacit acceptată și unanim tolerată, dar de fapt trebuie calificată ca și privațiune ilegală de libertate. Tinerii din stânga Nistrului continuă să fie înrolați forțați în structurile paramilitare, pentru că în caz de eschivare recruții riscă o amendă de până la 1700 de euro (care reprezenta la sfârșitul anului 2016, aproximativ 5,5 salarii medii pe economie în regiunea transnistreană) sau până la 2 ani închisoare.

Cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor înrolate forțat sunt confirmate și de constatările oferite de către „ombudsmanul” din regiunea transnistreană. Astfel, conform datelor prezentate de către acesta, în anul 2016 au fost condamnate pentru dezertare 87 de persoane, inclusiv din cauza relațiilor nestatutare dintre militari. Raportul conține și alte informații, în anul 2016 au fost inițiate 7 cauze penale pentru existența relațiilor nestatutare, unde au fost atrași la răspundere penală 12 militari.

Un alt aspect îl reprezintă datele ce provin de la „Ministerul al Apărării” de la Tiraspol, potrivit cărora în anul 2016:

– 3 militari au decedat, detalii despre aceste cazuri nu sunt cunoscute;
– au existat 8247 de plângeri/petiții cu privire la îmbolnăvirea militarilor din structurile paramilitare, dintre care 2434 de persoane au fost internate în spitale;
– dintre cele 154 de vătămări/traume, 88 s-au produs în timpul efectuării „serviciului militar”.

Fenomenul și amploarea acestuia nu este cunoscut nici autorităților constituționale, nici societății civile și nici oricăror instituții internaționale, deoarece aceste formațiuni paramilitare au un caracter închis și nu poate fi monitorizat în mod obiectiv numărul real de cazuri de violare a drepturilor omului.

În pofida faptului că există persoane decedate, persoane internate în spital din cauza vătămărilor integrității corporale, nu există absolut nicio informație despre cauzele sau circumstanțele acestor situații.

În pofida acestor probleme evidente din cadrul formațiunilor paramilitare, direcțiile de activitate ale administrației de la Tiraspol sunt îndreptate spre un alt aspect și anume spre promovarea insistentă a înrolării în aceste structuri.

Analizând amploarea și impactul acestor modificări, raportat la situația drepturilor omului în structurile paramilitare din regiunea transnistreană, este lesne de observat că promovarea atractivității „serviciului militar obligatoriu” reprezintă astăzi unul dintre interesele prioritare ale administrației de la Tiraspol, care continuă militarizarea acestui teritoriu. Din păcate aceste interese prevalează asupra prevenirii și de combaterii violărilor drepturilor olumului.

Acest lucru denotă odată în plus necesitatea intervenției prompte a autorităților constituționale ale Republicii Moldova și a organismelor internaționale pentru documentarea problemelor din formațiunile paramilitare din regiunea transnistreană. Totodată pasivitatea autorităților naționale și a comunității internaționale în prevenirea și combaterea violărilor drepturilor omului din regiune, creează impresia că administrației de la Tiraspol nu este pasibilă de răspundere. Aceasta continuă să beneficieze de fenomenul impunității și poate în continuare abuza de drepturile și libertățile omului fără a avea vreo responsabilitate pentru acțiunile și faptele sale.