Subiectul a fost discutat în cadrul unui club de presă la care au participat jurnaliști și experți. „Nu este clar ce înseamnă că valoarea acestora depășește substanțial mijloacele dobândite. E o problemă juridică, ea nici acum nu este soluționată. Și eu tare mă tem ca noi să nu ne trezim în instanță cu un dosar achitat pentru că nu este clar. Eu am mari dubii că noi vom avea condamnări pe această componență”, este de părere Nadejda Hriptievschi, expert la Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova.
Că îmbogățirea ilicită este greu de demonstrat o recunosc și procurorii. Iar cauza nu este doar legislația imperfectă.
„Aici inculpatul nu este obligat să spună, să explice de ce el sau în ce mod a obținut banii din care și-a cumpărat casele, automobilele, iahturile, vilele bijuteriile. Noi trebuie să demonstrăm acest fapt și aici este o chestiune destul de complicată. Această prezumție de nevinovăție nu are excepție la îmbogățire ilicită”, a spus Octavian Iachimovschi, Procuror Anticorupție.
Soluții există: schimbarea legislației sau voință politică din partea autorităților
„Să fie modificată constituția ca să fie expres scris că în privința prezumției de legalitate a dobândirii proprietății, prezumția asta ea nu există în cazul funcționarilor. Că ei trebuie să poată să fie puși să-și demonstreze legalitatea averilor”, a spus Cristina Tărnă, vice-director CNA.
Pedeapsa pentru îmbogățirea ilicită a fost introdusă în Codul Penal în anul 2014. Ulterior, Curtea Constituțională a decis că legea nu este retroactivă, iar funcționarii care și-au dobândit bunurile până în anul 2014 nu pot fi trași la răspundere. Recent, în baza acestui articol, a fost reținut pentru prima dată un judecător. Este vorba de Oleg Melniciuc. CSM a permis inițierea procedurilor penale împotriva lui, dar nu și reținerea pentru 30 de zile. Dacă procurorii vor reuși să-i demonstreze vinovăția, magistratul riscă până la 7 ani de închisoare.
