Curtea Constituțională a examinat cererea liberalilor cu privire la demersul făcut de președintele Igor Dodon în scopul organizării unui referendum consultativ, prin care președintele solicită ca cetățenii să răspundă la patru întrebări, inclusiv dacă doresc ca șeful statului să aibă mai multe prerogative. În urma examinării, Curtea Constituțională urmează ca mâine, la ora 11.00, să dea verdictul final.

Curtea Constituțională a examinat sesizarea pentru controlul constituționalității a decretului Președintelui Republicii Moldova privind desfășurarea referendumului republican consultativ

Partidul Liberal a solicitat anularea acestei inițiative și susține că plebiscitul este neconstituțional, deoarece unele subiecte propuse de șeful statului nu pot fi supuse unui referendum, dar și pentru că nu a fost respectată procedura prevăzută de Legea Supremă. „Cetățenii trebuie să înțeleagă că alegerea unui cetățean în funcția de președinte nu înseamnă că trebuie să îi fie mărite atribuțiile. Acum, dacă a câștigat, el vine și vrea să o facă pe monarhul. Este un decret de manipulare a cetățenilor pe care i-a amăgit în timpul campaniei electorale, că le va majora pensiile, le va da bicicleta, motociclete, avioane”, a susținut Ghimpu.

Mihai Ghimpu a mai menționat că acest aspect contravine recomandărilor Comisie de la Veneția, care a menționat că președintele Republicii Moldova nu are nevoie de pârghii suplimentare pentru dizolvarea organului Legislativ Suprem al țării. „În sistemele parlamentare există, bineînţeles, un echilibru între puteri. Dar preşedintele ar trebui să aibă un rol neutru şi, în acest sens, credem că trebuie să respecte actuala Constituţie, care prevede câteva motive pentru dizolvare, dar nu şi mai multe”, a declarat anterior preşedintele Comisiei de la Veneţia Gianni Buquicchio.

Maxim Lebedinschi, consilier în domeniul juridic şi relaţiilor instituţionale, reprezentant al Preşedintelui Republicii Moldova în relaţiile cu Parlamentul şi Guvern, a menționat că analizând sesizarea celor de la PL, o consideră ca fiind una nemotivată și nefondată, plină de motive politice: „Înțelegem necesitatea fracțiunii de a-și face PR politic dar, examinând întrebarea trebuie să ne axăm pe lege”. Potrivit lui Lebedinschi, întrebările ce vor fi adresate în cadrul referendumului nu țin de revizuirea Constituției, așa cum a menționat Mihai Ghimpu: „Rezultatele referendumului nu vor avea tangență cu revizuirea Constituției. Considerăm că argumentele expuse de către autorii sesizării nu au argumente juridice la capitolul încălcării Constituției și procedurii legale. Cerem respingerea totală a sesizării”.

PL a solicitat declararea neconstituțională a decretului Președintelui RM privind desfășurarea referendumului republican consultativ: „Sper că ne-am convins aici că întrebările din referendum sunt doar politice. Președintele are atribuții stabilite prin Constituție, care sunt clare. În situația respectivă ne menținem poziția. Îmi pare rău că într-o situație de criză economică, președintele a găsit doar dragostea față de politică, dar nu și de problemele cetățenilor”, a spus liderul PL.

La rândul său, Lebedinschi a reiterat că este vorba de un referendum consultativ, iar întrebările nu pot produce efecte juridice: „Codul Electoral stabilește clar în ce caz și care întrebări nu pot fi supuse referendumului. Prevederile Constituției și ale Codului Electoral au fost respectate. Președintele vrea să cunoască opinia cetățenilor săi înainte de a lua careva decizii”.

Amintim că, Igor Dodon a semnat, în seara zilei de 28 martie 2017, un decret privind desfășurarea unui referendum consultativ republican. În cadrul acestuia, cetățenii urmează să răspundă la patru întrebări:

1. Susțineți abrogarea Legii miliardului?

2. Susuțineți acordarea președintelui Republicii Moldova drepturi suplimentare de dizolvare a Parlamentului și alegeri parlamentare anticipate?

3. Susțineți reducerea numărului de deputați de la 101 la 71?

4. Susțineți sau nu studierea în instituțiile de învățământ „Istoria Moldovei”?

Pentru organizarea referendumului sunt necesare aproximativ 60 de milioane de lei, bani care, deocamdată, nu au fost alocați de către guvern. Autoritățile au spus deja că aceste costuri nu pot fi acoperite din buget, dar Dodon a insistat că va găsi el modalități de a face rost de bani, fără a menționa sursa sau proveniența lor.