„Ce s-ar întâmpla dacă ar veni un preot sau un părinte dintr-o sinagogă sau o persoană de religie musulmană și ar începe să facă slujbe religioase? Sunt niște încălcări ale legii pe care dorim să le prevenim și solicităm doamnei Babuc să acționeze și să asigure laicitatea educației”, a spus Polina Ceastuhina, activist.
Inițiatorii petiției susțin că prin slujbe religioase la careurile școlare, copiilor nu li se prezintă toată diversitatea culturilor, ceea ce nu le permite să le studieze în mod egal.
„Se încalcă principiul libertății de gândire religioasă, întrucât, pe de o parte libertatea de gândire religioasă este o chestie opțională, pe de altă parte, prezența la careurile de 1 septembrie este obligatorie”, a menționat Vitalie Strânceană, sociolog.
Oamenii au păreri împărțite în privința prezenței preoților la careurile școlare:
„Eu vreau să aibă o credință, dar ea trebuie să o aleagă singură. Nu putem noi să o impunem.”
„După careu, la lecție să vină părintele și să facă acolo un fel de binecuvântare. Ei, dar chiar la careu.”
„Canoanele religioase, dacă luăm din vechime, au fost impuse prin sânge. Azi deja asta e o necesitate, noi trebuie să credem în ceva, însă în niciun caz nu trebuie să atentăm la individualitate.”
„E bine să fie peste tot preotul, să aibă cuvântul lui și să-l ascultăm.”
„Lasă să vină părintele la careu, să-i inspire, să înțeleagă. Că am și eu nepot și ei cam nu crede în Dumnezeu.”
Preoții stau ferm pe poziții. Ei spun că oricine este în drept să plece de la careu dacă nu îi convine ceea ce spune preotul.
„Noi suntem totuși o țară creștină și suntem circa 90%. Aceștia 90 să se pună la câțiva? Dacă nu vor să participe, nicio problemă. Poate să stea copiii în clasă, poate să-i ia acasă, să-i plimbe, să-i ducă la înghețată”, a declarat Ion Ciuntu, parohul bisericii „Sfânta Teodora de la Sihla.
Petiția a fost înregistrată la Ministerul Educației. Instituția nu a comentat deocamdată inițiativa, dar are la dispoziție 15 zile lucrătoare pentru a veni cu un răspuns.
