În urma scanărilor geofizice efectuate la suprafața sitului s-a stabilit ca așezarea de la Stolniceni are o planimetrie circulară, cu locuințe și străzi dispuse în șiruri concentrice și radiale, pe exterior fiind protejată de trei construcții fortificate (șanțuri și palisade). Cercetarea unor aglomerații de lut ars identificate prin metoda scanării a condus la descoperirea unui centru unic de olărie preistorică, compus din două cuptoare imense de ars ceramică, o groapă uzuală și o locuință, în cadrul cărora au fost identificate o mulțime de vase fragmentate cu suprafața pictată, care sun adevărate capodopere de artă preistorică. Este de menționat, că complexele de acest tip sunt investigate în premieră în arheologia eneoliticului european. Aceste cercetări sunt axate pe o abordare interdisciplinară modernă, cu utilizarea largă a metodelor științelor exacte: pedologice, arheobotanice, spectrale, arheozoologice, traseologice și geomorfologice. La finalizarea săpăturilor arheologice materialele descoperite vor completa colecțiile de patrimoniu ale Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Totodată, un cuptor de olărit cu o greutate de circa 6 tone va fi conservat in situ, ridicat din pământ și transportat la Muzeul Național pentru a fi expus pentru vizitatori.
În cadrul unei vizite a viceministrului Culturii, Gheorghe Postică, la șantierul arheologic de la Stolniceni, s-a discutat cu conducerea și membrii expediției arheologice referitor la perspectiva cercetării geofizice și multidisciplinare a acestui sit, precum și a altor obiecte similare din Republica Moldova. A fost remarcată importanța metodelor non-invazive în cercetarea siturilor arheologice necesitatea conservării și punerii în valoare a vestigiilor descoperite. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea inițierii unui proiect multinațional (România, Republica Moldova și Ucraina) privind nominalizarea Peisajului Arheologic Cucuteni-Triplolie în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
