„Să umplem străzile cu pace și cu libertate”, a chemat primarul Barcelonei, Ada Colau, după cele două atentate, comise pe 17 și 18 august în capitala catalană, respectiv la Cambrils, și revendicate de Statul Islamic.
Sub bannerul pe care stătea scris „No tinc por” (‘Nu îmi este teamă’, în catalană), primul rând al manifestației era rezervat, conform dorinței primăriei, „reprezentanților colectivităților care, din primul minut, s-au ocupat de victime”: polițiști, pompieri în uniforme, medici în halate albe, șoferi de taxi, comercianți și locuitori din zona Las Ramblas.
Regele Felipe al VI-lea s-a alăturat manifestanților, devenind astfel primul suveran spaniol care ia parte la o astfel de adunare, după restabilirea monarhiei în 1975.
El s-a plasat cu câteva rânduri în spatele bannerului din frunte, la fel ca șeful guvernului de la Madrid, Mariano Rajoy, miniștri, președinți de regiuni, lideri de partide.
„Cel mai bun răspuns: pacea”, „Nu islamofobiei”, se putea citi pe unele pancarte. Numeroși manifestanți purtau și drapele catalane.
Marșul unității de la Barcelona oferă și ocazia unui „armistițiu” de o zi între guvernul spaniol și conducerea separatistă a Cataloniei.
Șeful executivului catalan, Carles Puigdemont — decis să organizeze un referendum de autodeterminare pe 1 octombrie — se afla nu departe de prim-ministrul Rajoy. Acesta, acuzat adesea că a contribuit la inflamarea conflictului, a vorbit vineri despre ‘dragoste’ față de catalani și Barcelona, și a elogiat poliția catalană pentru dezmembrarea completă a ‘celulei teroriste la nici 100 de ore după atentat’.
Manifestații similare erau anunțate și în alte orașe din Spania, precum Madrid, Valencia sau Vigo.
