Prețurile diferențiate pentru femei și bărbați sunt o tehnică cunoscută atât în țara noastră cât și la nivel internațional. Deși proprietarii localurilor nu recunosc, femeile de cele mai multe ori sunt considerate obiecte sexuale folosite ca reclamă pentru atragerea clienţilor bărbaţi, „momeli”. Femeile întrețin atmosfera în cluburi, iar proprietarii sunt predispuși să le ofere intrarea gratis doar pentru acest lucru, or o atmosferă încinsă va aduce mai mulți bărbați, dar și un consum mai mare.
Am contactat câteva localuri din Capitală pentru a afla care este motivația de a impune prețuri în funcție de sex și dacă administratorii își dau seama că în acest mod încalcă drepturile omului. Nu am putut să luăm legătura cu mulți dintre aceștia, însă câțiva administratori au fost de acord să comenteze situația creată.
Administratorul unei piscine din Capitală, care percepe taxe diferite pentru bărbați și femei ne-a menționat că prețurile au fost decise după ce mai multe mame le-au sugerat că ar dori ca prețurile pentru femei să fie mai mici, astfel încât accesul să fie mai accesibil în cazul în care vin cu copiii. Întrebați de ce același principiu nu a fost aplicat și în cazul taților, administratoarea ne-a spus că bărbații vin mai rar cu copiii la piscină.
Am contactat și un club de streptese din Capitală care percepe taxe pentru femei, iar bărbații intră gratuit. Administratorul ne-a menționat că localul impune prețuri minime pentru o masă, iar femeile achită adițional 200 de lei: „Este un club pentru bărbați, motiv pentru care femeile trebuie să achite. Sunt și cluburi care pun prețuri pentru intrare la bărbați, iar femeile intră gratuit”.
Vadim Vieru
avocat Promo-LEX
„Este discriminare pe criterii de gen, pentru că stabilirea unor astfel de cote este stereotipizată. Se consideră că femeia nu și-ar putea permite să achite accesul într-un local pentru că ea este partea slabă, iar bărbatul trebuie să îi acopere anumite cheltuieli. În situația dată, localul respectiv trebuie sancționat. În acest caz se aplică o amendă, care nu este însă descurajatoare și reprezintă în mediu o mie de lei. Problema e că în societatea noastră nu prea sunt persoane care să adreseze plângeri în acest sens”.
Astfel, dacă o persoană se consideră lezată, aceasta trebuie să depună o plângere la Consiliul pentru Egalitate. Consiliul a fost instituit cu scopul de a preveni şi combate discriminarea, precum şi de a asigura egalitatea tuturor
persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova. „Noi nu am avut plângeri în astfel de cazuri, cu părere de rău. Consiliul încurajează cetățenii să depună plângeri atunci când le sunt lezate drepturile. Oamenii trebuie să își protejeze drepturile și doar atunci acestea vor fi apărate”, a menționat Yan Feldman, preşedintele Consiliului pentru prevenirea, eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.
Potrivit articolului 8, al legii nr. 121, este interzisă orice formă de discriminare privind accesul persoanelor la serviciile culturale și de agrement. Potrivit articolului 18, orice persoană care se consideră victimă a discriminării are dreptul să înainteze o acţiune în instanţa de judecată şi să solicite:
a) stabilirea faptului încălcării drepturilor sale;
b) interzicerea încălcării în continuare a drepturilor sale;
c) restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor sale;
d) repararea prejudiciului material şi moral ce i-a fost cauzat, precum şi recuperarea cheltuielilor de judecată;
e) declararea nulităţii actului care a condus la discriminarea sa.
De ce acest caz este o discriminare?
Discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit faţă de două sau mai multe persoane aflate în situaţii identice sau dimpotrivă, tratarea identică a unor persoane aflate în situaţii diferite, atât timp cât un asemenea tratament nu are nicio justificare obiectivă. Pentru a considera că tratamentul este discriminatoriu, acesta trebuie să fie condiţionat de unul din criteriile protejate de lege, mai exact: rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.
Angelica Frolov
coordonatoare program Lobby și Advocacy la Centrul GDM
„E o discriminare clară. Dacă există un preț, el trebuie să fie pentru toți egal. Poate diferi prețul în anumite cazuri pentru copii, studenți sau persoane în etate. În rest, nu poate fi o diferență de gen. În acest caz nu vorbim doar de o discriminare a bărbaților, dar și a femeilor. Se consideră că dacă sunt mai multe femei într-un local, ele ca peștele vor ademeni bărbații. Cu cât sunt mai multe fete, cu atât vor veni și mai mulți bărbați, care vor plăti pentru distracție, iar femeia va fi obiectul distracției”.
Rodion Gavriloi
activist civic
„În cluburile în care femeile nu achită taxa de intrare sau au o reducere semnificativă, se perpetuează modelul patriarhal. În acest model bărbații sunt cei care lucrează și au bani, ei achită și taxele de intrare și consumul femeilor. Clubul nu pune taxă femeilor, pentru ca să fie cât mai multe femei spre plăcerea, cel puțin vizuală, a bărbaților. Bărbații vor aprecia clubul în care sunt multe femei, din care pot alege pe cine să servească. Pentru muncă egală oamenii de diferite sexe primesc plată diferențiată. Se consideră că bărbații ar trebuie să primească mai mult, căci au de întreținut familia sau că bărbatul achită la întâlnirea cu partenera sa. Ce trebuie să facem? În primul rând să conștientizăm inegalitatea și să luptăm pentru echitate”.
Cum poți depune o plângere?
1.Accesează site-ul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.
2.Depune o plângere AICI, menționând datele tale personale și situația în care ai fost discriminat.
Orice persoană care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul. Plângerea se depune în nume propriu, în interesul altei persoane doar cu acordul acesteia, în interesul unui grup de persoane sau al unei comunităţi. Sesizarea poate fi depusă personal sau prin intermediul unui reprezentant împuternicit conform legislaţiei în vigoare
Polina Ceastuhina
președintă a organizației GENDERDOC-M
„Tratamentul preferențial față de femei ar putea fi argumentat prin faptul că în mediu, în Moldova, femeile primesc un salariu cu 12% mai mic decât bărbații. În acest caz, prețurile putea fi reduse cu 12% pentru a balansa aceste diferențe medii de venit. Atunci apare întrebarea de ce asta nu se întâmplă cu toate produsele pe care le consumăm? Nemaivorbind că femeile necesită să cumpere regulat produse de igienă intimă de care bărbații nu au nevoie. Localurile oferă femeilor intrare gratuită, mese gratuit, băuturi gratuite, pentru ca femeile la rândul lor sunt parte din distracție, care de fapt este dedicată bărbaților. Într-o societate patriarhală bărbatul este acela care reprezintă putere, bani. El este subiectul sexual care are nevoie de sex, iar femeile satisfac dorințele bărbaților. Problema este că atât bărbații cât și femeile se complac în acest aranjament. În aceste localuri bărbații își reîntăresc masculinitatea: ei pot plăti nu doar pentru propriul consum dar și pentru consumul unei femei. Astfel, ei își îndeplinesc funcția de „добытчик”. Femeile își reîntăresc feminitatea: ele devin prințese de care cineva are grijă și le admiră pentru frumusețea lor. Localurile, intenționat sau nu, asigură balanța de gen 50/50, astfel încasând mai mulți bani pe seama bărbaților care plătesc să fie într-un local unde sunt destule femei. Localurile în Moldova mizează pe faptul că toți bărbații sunt heterosexuali, și respectiv interesați de femei; și pe faptul că toți bărbații au putere de cumpărare mai mare decât femeile. În pofida statisticii medii pe țară, sunt multe femei cu capacitate economică mai sus decât medie, și care vin într-un local să se distreze fără dorința de a interacționa cu o persoană de sex masculin care-i va face avansuri”.
Victoria Apostol – Marius
co-fondatoarea Grupului de Inițiative Feministe din Moldova
„Este o problemă faptul că fetele și băieții sunt tratați diferit în funcție de sexul lor. Această problemă are două aspecte. Primul aspect – politica respectivă este motivată de faptul că bărbații trebuie să aibă un job și bani de club. Asta pe ei îi face bărbați, deci în opinia administratorilor este ok să stabilească o plată la intrare pentru bărbați, în același timp femeile sunt tratate ca ființe gingașe și plăpânde care nu sunt în stare să lucreze și care trebuie să fie întreținute de bărbați. O astfel de motivație/explicație este sexistă și se bazează pe stereotipuri. Al doilea aspect ține de faptul că femeile în Moldova sunt plătite cu 13% mai puțin decât bărbații pentru realizarea unei munci de aceeași valoare, adică femeile din Moldova au un salariu mai mic decât bărbații din Moldova. În același timp nu toți bărbații au un job sau un job care să le permită să întrețină 2-3 persoane. Prin urmare, plata diferențiată în baza de sex este o politică greșită. Ea trebuie eliminată și consumatorii/ele acelor localuri trebuie tratați la fel”.
Andrei Curăraru,
masterand Universitatea din York
„Practica intrării cu plată în localuri este una care amintește de anii 90 și se practică din ce în ce mai puțin în Europa. Diferențierea de gen la intrarea în localuri mai aduce și o perspectivă discriminatorie în sensul în care fetele care se află în local ar crea „un anturaj” pentru adevărații consumatori țintiți de aceste localuri, bărbații. Cred că e o decizie personală, dar, personal, evit astfel de localuri”.
Practica internațională
În Statele Unite ale Americii este des întâlnit fenomenul de „Ladies’ Night” care reprezintă un eveniment promoțional desfășurat de regulă în baruri sau cluburi de noapte, iar femeile plătesc mai puțin decât bărbații pentru intrare, băuturi sau alte reduceri. Instanțele de judecată de stat din California, Maryland, Pennsylvania și Wisconsin au decis că aceste reduceri sunt discriminatorii. Instanțele din Illinois, Washington și Minnesota nu consideră că reducerile reprezintă o discriminare bazată pe gen.
Regatul Unit – Potrivit Equality and Human Rights Commission (EHRC), evenimentele de genul la Ladies Night sunt ilegale în concordanță cu Actul Egalității din 2010 (2010 Equality Act), care la rândul său definește discriminarea ca fiind atunci când cineva tratează o persoana diferit în dependență de anumite caracteristici (vârstă, sex, rasă, religie etc.). Astfel cum cluburile de noapte sunt entități care prestează servicii, este ilegal ca acestea să ofere servicii persoanelor în dependență de caracteristicile enumerate mai sus.
Canada – un astfel de caz a fost examinat și de curtea locală din Ontario. Potrivit deciziei finale, reducerile pentru femei sunt o strategie de business și nu reprezintă o discriminare asupra bărbaților.
O cafenea din Australia are prețuri mai mari pentru bărbați. Statisticile arată că, în ultimii 20 de ani, bărbaţii din Australia au fost, în medie cu 15-19% mai bine plătiţi decât femeile, pentru aceleaşi posturi. Din acest motiv a apărut ideea de a impune taxe mai mari pentru bărbați, însă aceștia pot refuza să o achite. Totuși, până acum, nici un bărbat nu a refuzat să achite mai mult. Banii strânşi merg la ONG-urile care luptă pentru egalitatea între bărbaţi şi femei.
