„Pentru ieșirea din zona gri a Republicii Moldova trebuie acțiune politică. Trebuie luată în considerație varianta reîntregirii țării, reunificării cu România, strict pe linia Actului final de la Helsinki din 1975. În art. 1 se precizează foarte clar cum se pot și cum nu se pot modifica frontierele în Europa. Se pot prin decizii politice și negociere, și asta s-a întâmplat cu Germania, asta s-a întâmplat cu Cehoslovacia, cu Croația care a cedat coridor de acces Sloveniei la Marea Adriatică, cu balticii care au redevenit independenți. Deci negociere, întâi aș spune viziune, negociere, decizie înțeleaptă pentru viitor. Întârzierile și menținerea Republicii Moldova într-o zonă gri, pe de o parte datorită Bruxellesului, a Uniunii Europene, pe de altă parte datorită Federației Ruse, pe de altă parte datorită opțiunilor diferite care există în spectrul politic din Republica Moldova, necesită discuție serioasă și asumarea responsabilă pentru viitor. Nu cred că zona gri, zona de insecuritate este o soluție, chiar dacă ea este stimulată de prevederi constituționale, prevederi din Constituția Republicii Moldova — povestea cu neutralitatea. Cât de respectat este acest articol din Constituție se vede în Transnistria”, a afirmat Traian Băsescu, într-o reuniune care a avut loc la Palatul Parlamentului.
Potrivit acestuia, este necesară o perspectivă de integrare pentru Republica Moldova.
“O problemă este că Republica Moldova a semnat Acordul de asociere și, în momentul de față, intră într-o coliziune brutală cu economia Uniunii Europene. După semnarea Acordului de asociere acest lucru l-am văzut cu ochii noștri în România — în 1996 s-a semnat acordul — s-a deschis piața românească și am avut industrii întregi care au fost pulverizate din competiții”, a afirmat fostul șef al statului, care a dat exemple de unități industriale ce lucrau pentru piața CAER. “Exemple vizibile — aveam tractoare, produceam la Brașov, n-au reușit să stea în competiție cu Fiatul italian spre exemplu. Produceam camioane, tot la Brașov — n-au reușit să stea în competiție cu camioanele Renault, Dac s-au închis. Nu mai vorbim de industrie siderurgică, nu mai vorbim de combinate de utilaj greu și așa mai departe. Acest fenomen se va produce și în Republica Moldova. Acest proces în România a generat acea nemulțumire uriașă a tranziției. Șansa Republicii Moldova este că nu are atâta industrie cât avea România. Deci în zona industrială nu va fi lovită. Dar în agricultură, cum stă în competiție un fermier din Republica Moldova cu unul care crește vaci pentru carne? Cu un fermier din România, nu mai vorbim cu unul din Franța sau Olanda. În România, subvenția de la UE este 520 de euro pe cap de animal, primită de la Uniunea Europeană în plic. Are 100 de animale, ori 120 — primești banii de la Ministerul Agriculturii pentru subvenții. Pui grâu, foarte bine, ai 170 de euro subvenție la fiecare hectar. Construiești solarii să asiguri roșii și ardei grași și castraveți pe timpul iernii, foarte bine, ai subvenții 3.000 de euro la hectarul de solar. Cum stă în competiție fermierul din Republica Moldova cu fermierii din Uniunea Europeană acum, după deschiderea pieței? Va sta foarte greu”, a detaliat fostul șef de stat.
El spune că fermierul din UE, inclusiv din România, prinde cheag, se dezvoltă, pentru că practic subvenția acoperă costul lucrărilor, pe când fermierul din Republica Moldova va trebui să vândă la prețul pieței din UE, în condițiile în care Guvernul Republicii Moldova îi acordă niște subvenții minimale, apropiate de zero comparativ cu ce se întâmplă în Uniunea Europeană.
“Ceea ce gândesc vine din experiența a 10 ani cât am fost la fiecare trei luni în ședințele Consiliului European, știu care e abordarea acolo, am asumat o experiență uriașă a cărei concluzie am pus-o astăzi pe masă”, a subliniat senatorul PMP.
Fostul președinte a vorbit în cadrul reuniunii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului Republicii Moldova și Parlamentului României, ce a avut loc timp de două zile la București.
Cu acest prilej s-au desfășurat mai multe ședințe comune la care au participat parlamentari din cele două state și factori de decizie care pot contribui la dezvoltarea proiectelor comune. Între temele de pe agenda reuniunii s-au aflat parteneriatele bilaterale din domenii precum cel economic — energie, transporturi — cel juridic — în vederea armonizării legislației, parteneriate din domeniile cultural și politic.
Din partea Parlamentului Republicii Moldova, copreședintele Comisiei Comune, George Mocanu, membru al Grupului Popularilor Europeni, a declarat că toate acțiunile bilaterale desfășurate până acum au avut efecte benefice resimțite în toate domeniile, nu doar în cel în care au fost derulate. El a adăugat că un alt avantaj al Republicii Moldova privind parcursul european este acela că România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019.
La încheierea dezbaterilor, cele două părți au semnat Declarația celei de a VI-a Reuniuni a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României care conține prioritățile ulterioare privind colaborarea dintre cele două state. Reuniunea precede Summitul Parteneriatului Estic care va avea loc la Bruxelles la finalul acestei săptămâni.
