„Banii sunt destinați cetățenilor, vor veni ca suport bugetar și vor fi direcționați spre nevoile lor sociale și economice. Dincolo însă de partea financiară, această nouă tranșă confirmă că Guvernul, Parlamentul și BNM, au realizat încă un set important de angajamente și reforme din cele convenite cu FMI. Avem multe lucruri de făcut mai departe și Guvernul rămâne pe deplin angajat în programul de reforme și în obținerea de rezultate pozitive pentru cetățeni”, a comentat premierul.
Potrivit FMI alocarea noii tranşe a devenit posibilă după finalizarea celei de-a doua evaluări în cadrul Acordului extins privind facilitățile de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a Fondului (FEP) pentru Republica Moldova.
Într-un comunicat al FMI se constată că Moldova a cunoscut o perioadă de stabilitate macroeconomică și financiară relativă după criza bancară din 2014. Totodată se menţionează că deşi economia a revenit la crestere, aceasta este una moderată şi este de așteptat să fie de aproximativ 3% anul viitor. Inflația va reveni la țintă în 2018, după o creştere în 2017. Sectorul bancar a fost stabil, performanța fiscală sa îmbunătățit și sa consolidat poziția externă a Republicii Moldova. Cu toate acestea, perspectivele sunt încă supuse unor riscuri substanțiale, mai susţine instituţia internaţională, scriu cei de la Mold-street.com.
Potrivit FMI sunt necesare eforturi de reformă pentru a accelera creșterea economică și pentru a îmbunătăți nivelul de trai.
Control ferm asupra cheltuielilor curente și a celor salariale
“Moldova continuă să facă progrese importante în consolidarea stabilității macroeconomice și financiare. Acest lucru este susținut de implementarea continuă a programului axată pe repararea decisivă a sistemului financiar, îmbunătățirea guvernării și climatului de afaceri și atragerea investițiilor străine și interne.
“Bugetul din 2018 și cadrul fiscal pe termen mediu permit investiții publice și cheltuieli sociale prioritare favorabile creșterii, protejând în același timp sustenabilitatea datoriei. Privind în perspectivă, controlul ferm asupra cheltuielilor curente și a cheltuielilor salariale va fi important pentru a preveni creșterea acestora din urmă în procente din PIB și reducerea necorespunzătoare a cheltuielilor prioritare. De asemenea, ar trebui făcute eforturi pentru a îmbunătăți eficiența investițiilor publice, pentru a stimula dezvoltarea și a elimina arieratele la nivel local”.
Facilitarea transferului proprietății de acțiuni “problematice” în cele mai mari bănci
Managerul de la FMI mai susţine că se înregistrează progrese importante în ceea ce privește repararea sectorului financiar, inclusiv îmbunătățirea transparenței în ceea ce privește proprietatea și gestionarea, consolidarea cadrelor de supraveghere și de reglementare și realizarea diagnosticării la nivelul băncilor, dar atrage atenţia că mai rămân provocări semnificative pentru ca progresul să devină ireversibil.
“Eforturile ar trebui să continue să vizeze facilitarea transferului proprietății de acțiuni “problematice” în cele mai mari bănci pentru a corespunde cerinţelor și către acționari adecvați, certificarea acționarilor și a managerilor în conformitate cu legea și continuarea curățării bilanțurilor băncilor și îmbunătățirea în gestionarea riscurilor. Resursele de supraveghere sporite, axate pe riscurile cheie, pot sprijini aceste eforturi”, a afirmat Mitsuhiro Furusawa.
În opinia şefului de la FMI reformele structurale rămân indispensabile pentru o creștere susținută și reducerea sărăciei.
FMI atrage atenţia la problema costurilor în sectorul energetic
Directorii FMI au subliniat şi faptul că punerea în aplicare constantă a reformelor structurale este indispensabilă pentru creșterea durabilă și reducerea sărăciei, în special în lumina presiunilor demografice.
Printre priorități se numără încurajarea acumulării de capital, reformele specifice pieței muncii și investițiile în capitalul uman, diversificarea economică și reducerea economiei subterane. De asemenea, directorii au subliniat importanța transparenței și redresării costurilor în sectorul energetic.
Amintim că la acest capitol s-a atestă o lipsă de independenţă a ANRE, care a aplicat abuziv unele reglementări ce au afectat companiile de distribuţie.
Se așteaptă ca următoarea consultare cu Republica Moldova în conformitate cu articolul IV al Memorandumului să se desfășoare în conformitate cu decizia consiliului executiv privind ciclurile de consultare pentru membrii cu acorduri privind fondurile.
Conform articolului IV al Statutului FMI, Fondul organizează discuții bilaterale cu membrii, de obicei în fiecare an. O echipă de personal vizitează țara, culege informații economice și financiare și discută cu oficiali despre evoluțiile și politicile economice ale țării. La întoarcerea, personalul pregătește un raport, care constituie baza discuțiilor din partea Comitetului executiv.
Pe 7 noiembrie 2016, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional a aprobat Programul pe trei ani cu Republica Moldova. Acesta prevede acordarea sprijinului financiar în realizarea reformelor promovate de Guvern. În acest sens, până în prezent, au fost debursați circa 59 milioane de dolari din totalul Programului de aproximativ 178,7 milioane dolari.
O echipă de experți ai FMI s-a aflat în Republica Moldova, în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie 2017, într-o misiune de evaluare a Programului pe care țara noastră îl are cu FMI.
