Este oare finanțarea Poliției prea scumpă pentru Republica Moldova? În perioada 2000 – 2015 cheltuielile bugetului public pentru Poliție au crescut în termeni nominali de 10 ori de la 155,1 mil. MDL la 1 514,1 mil. MDL, iar în termeni reali de 3 ori. În pofida acestei creșteri, aparent impresionante, ponderea cheltuielilor pentru Poliție ca pondere din Produsul Intern Brut a fost aproape constantă de circa 1,2 – 1,4%, cifră comparabilă cu valorile înregistrare în țările Europei Centrale și de Est, se menționează în studiul "Cheltuielile bugetare pentru Poliție: Cât și cum?", realizat de Iurie Morcotîlo de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Deși alocă pentru finanțarea Poliției sume comparabile ca procent din PIB cu țările din regiune, Republica Moldova continuă să rămână codașă la nivel mondial la capitolul eficacității sistemului de securitate și ordine publică. Astfel, conform Indicelui Global al Securității Interne și Poliției, Republica Moldova se clasează pe locul 78 din 127 de țări ale lumii, chiar dacă a demarat începând cu 2010 un vast proces de reformă organizațională și instituțională a Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit autorului, reformarea lentă a ministerului, dar și a sectorului justiției este una dintre cauzele care plafonează poziția Republicii Moldova în clasamentul mondial.

Comparabilitatea cheltuielilor destinate Poliției în Republica Moldova și în țările din Europa Centrală și de Est presupune și un număr similar de polițiști angajați în serviciu. Astfel, pe parcursul deceniului 2004 – 2014, numărul de polițiști raportați la 100 mii de locuitori în Republica Moldova a fost aproximativ egal cu valoarea medie atestată în țările din Europa Centrală și de Est. De exemplu, în anul 2014, în Republica Moldova la 100 mii locuitori reveneau 369 polițiști, iar media pe ECE UE indica un număr de 335 polițiști.

Creșterea cheltuielilor destinate Poliției în termeni reali pe parcursul ultimului deceniu a dus la o anumită îmbunătățirea a situației criminogene, deși nu pe toate categoriile de infracțiuni. Astfel că au scăzut semnificativ numărul omorurilor de la 11,3 cazuri la 100 mii de locuitori în anul 2000 la 6,5 cazuri în 2016, în schimb, s-au majorat numărul cazurile infracțiunilor mai puțin grave. În perioada de după reformă, rata de omoruri s-a diminuat doar cu 20%, daca este luat în calcul efectul demografic, iar în perioada precedentă această diminuare a fost de 26%. Tendințele contradictorii în domeniul combaterii criminalității vorbesc despre mersul lent de reformare a Ministerului Afacerilor Interne din ultimii ani – o reformă imperativă pentru îmbunătățirea capacităților și eficacității sistemului de securitate și odine publică.