Proiectul democraților privind decriminalizarea infracțiunilor economice ar putea fi modificat. Așa spune proaspătul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, care a menționat că nu va promova documentul în actuala redacție. Acesta nu a precizat însă ce schimbări va propune.

„- O să venim cu o poziție în acest sens. Un lucru este cert – în forma în care este el acum, nu va fi promovat. – – Dar ce anume veți schimba?
– Se va ține cont de opinia societății civile și a partenerilor de dezvoltare”, a menționat Alexandru Tănase.

Deși proiectul a fost deja modificat, acesta mai conține elemente nocive, spun experții. Președintele Centrului de resurse juridice, Vladislav Gribincea, a declarat, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că volumul de muncă al procurorilor anticorupție va crește simțitor. Asta deoarece, potrivit proiectului, aceștia vor fi responsabili și de investigarea cazurilor de corupție mică, de combaterea căreia se ocupă acum CNA.

Toată reforma Procuraturii Anticorupție era ca să se ocupe doar de corupția mare. Acum ce se spune – haideți să-i înecăm cu dosare mici. Proiectul face practică imposibilă arestarea oamenilor care au comis infracțiuni financiare. Se spune că judecătorii aplică prea des măsuri de arest. Problema nu e în legi, problema e în modul cum lucrează procurorii și judecătorii”, a menționat președintele CRJM, Vladislav Gribincea.

Iar expertul Veaceslav Negruța spune că proiectul nu va favoriza mediul de afaceri în măsura în care pretind autoritățile.

Dacă este promovată o astfel de lege, mediul de afaceri are de pierdut, fiindcă cei care sunt corecți și onești cu legea, ei nu au nevoie de astfel de legi. Astfel de legi îi demotivează de a lucra aici. Dacă se permite o dată să încalci legea, de aceștia cu o dată vor veni foarte mulți și după asta vor dispărea, inclusiv cu alte mijloace și lucruri”, a adăugat expertul economic Veaceslav Negruța.

În octombrie 2017, fostul ministru al Justiției, Vladimir Cebotari, a anunțat, de la tribuna PDM, că își propune să reducă presiunea asupra mediului de afaceri. Inițiativa a fost criticată de societatea civilă, care a semnalat că, astfel, ministerul intenționează să-i scape de pușcărie pe cei implicați în frauda bancară. Vladimir Cebotari a spus atunci că acestea sunt invenții și că subiectul este politizat. Deși anterior a fost introdus pe ordinea de zi a Guvernului, ulterior, după o discuție cu ambasadorul UE la Chișinău, premierul Pavel Filip a cerut amânarea aprobării documentului.