„Dosarul Șor”, „dosarul Filat” și „dosarul Platon”, trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebați despre investigarea furtului miliardului, au avut „destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale. În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor și judecătorilor, rele tratamente și încălcarea drepturilor omului în arest și detenție. În cazul lui Șor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cauza a „încremenit” pe masa judecătorilor din prima instanță, scriu cei de la Anticorupție.md.

Ce a stat la baza pornirii urmăririi penale?

Dacă în cazul lui Ilan Șor cele două dosare penale în care a fost pus sub învinuire, în primăvara anului 2015 și vara lui 2016, procurorii le-au instrumentat pornind de investigarea celor întâmplate la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, în cazul lui Vlad Filat și Veaceslav Platon, la baza dosarelor penale se află două autodenunțuri ale principalului actor din cele două rapoarte Kroll. Cel puțin în cazul lui Filat, mai multe dintre declarațiile din denunț s-au dovedit a fi false. Nu s-a confirmat nici valoarea mitei pe care Șor a spus că i-a dat-o lui Filat.

Vlad Filat a fost reținut de procurori pe 15 octombrie 2015, la doar două zile după ce Ilan Șor a făcut denunțul prin care l-a acuzat pe fostul premier că, pe parcursul mai multor ani, a estorcat de la el mită în valoare de 250 de milioane de dolari. Potrivit lui Șor, banii au fost plătiți inclusiv din creditele neperformante de la BEM pentru a asigura protecție afacerilor businessmanului. Șor a fost audiat de procurorul Anticorupție Adrian Popenco chiar în oficiul său din incinta Casei Sindicatelor.

Venit în Parlament pe 15 octombrie 2015 pentru a cere ridicarea imunității și tragerea la răspundere penală a lui Vlad Filat, procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, a înmânat deputaților un document cu acuzațiile care i se aduc politicianului, cerând discreție din partea parlamentarilor. Cu toate acestea, președintele Parlamentului Andrian Candu a citit demersul procurorului în cadrul ședinței în plen, iar a doua zi actul a ajuns în presă. Avocații politicianului susțin că lipsirea de imunitate și reținerea clientului lor au avut loc cu încălcări. Filat nu a avut dreptul să se apere în timpul dezbaterilor din comisia de specialitate, iar reținerea a avut loc înainte ca decizia de ridicare a imunității să fie publicată în Monitorul Oficial.

În cazul lui Veaceslav Platon, Ilan Șor a făcut autodenunțul pe 22 iulie 2016, când a fost reținut de oamenii legii. În document, Șor povestește despre cum, în toamna anului 2014, Platon i s-ar fi adresat cu rugămintea de a-l ajuta să stingă un credit la Victoriabank. Fiind președinte al Consiliului de Administrație al BEM, Șor a decis să-i ofere lui Platon mai multe credite de la BEM în valoare de 33 de milioane de euro. Ulterior, banii ar fi fost transferaţi pe conturile mai multor companii, atribuite prin raportul Kroll grupului Şor, apoi ar fi ajuns în off-shore. La trei zile de la denunț, judecătorii au emis mandat de arest pe numele lui Veaceslav Platon. Tot în aceeaşi zi, Platon a fost reţinut la Kiev de către autorităţile ucrainene.

Citește continuarea pe Anticorupție.md.