După ce au obținut, în 2013, prin intermediul Curții Constituționale, confirmarea că limbă de stat în Republica Moldova este romană, liberalii vor acum să anuleze statutul de „limbă de comunicare interetnică” de care se bucură limba rusă în Moldova. Deputații PL au anunțat că vor depune o sesizare în acest sens la Curtea Constituțională.

Nu poate să existe limba română ca oficială, iar rusa de comunicare. În toate statele limba oficială a statului este și limba de comunicare. Iată de ce am hotărât să sesizăm Curtea Constituțională”, a declarat Mihai Ghimpu, președinte PL.

PL spune că, din cauza acestui statut special al limbii ruse, sunt discriminate alte minorități naționale, iar statul irosește milioane de lei pentru traducerea actelor oficiale. De exemplu, potrivit datelor oferite de Secretariatul Legislativului, făcute publice anterior de deputata Alina Zotea, anual Parlamentul achită 1,5 milioane de lei pentru traducerile din română în rusă și invers.

„Se cheltuie milioane de lei pentru traducerea în limba rusă. De unde să cunoască cetățenii limba oficială a statului, când noi, statul, le-am băgat pe gât, inclusiv și la minorități, limba rusă ca fiind limba lor maternă. Și în Parlament, dacă observați, deputații vin și vorbesc în limba rusă”, a subliniat Ghimpu.

Acasă, ungurul din România vorbește maghiara, ceilalți – alte limbi, iar toți împreună cunosc și statul le garantează și îi ajută să cunoască limba română”, a menționat vicepreședintele PL Valeriu Munteanu.

În 2013, Curtea Constituțională a declarat limba română limbă de stat în Republica Moldova în baza a două sesizări înaintate de liberali și liberal-reformatori. Recent, liberal-democrații au venit cu inițiativa de a adăuga în Constituție sintagma „limba română”. Inițiativa a fost semnată și de cei liberali, popular-europeni, dar și de unii democrați. Curtea Constituțională a avizat pozitiv proiectul, dar, deocamdată, în Parlament nu există 67 de voturi favorabile amendamentului.