Potrivit experților Transparency International Moldova, cu toate că în 2017 au fost adoptate unele legi menite să consolideze cadrul instituţional de combatere a corupţiei, în speţă, a corupţiei la nivel înalt şi spălării banilor, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcţionalitatea Autorităţii Naţionale de Integritate, compromiţând aplicarea politicii de verificare a averilor şi intereselor personale. Pare a fi nefuncţională şi Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Deşi aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie, până acum nu a fost iniţiată monitorizarea implementării acesteia.
În 2017 s-au înteţit încercările guvernanţilor de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei, de a legaliza mijloacele de provenienţă frauduloasă şi libera de răspundere penală pentru infracţiuni din domeniul bancar, asigurări şi piaţa de capital. Printre ele – aşa numitul proiect de lege privind „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”, reglementările privind oferirea cetăţeniei RM contra pretinse investiţii în valori mobiliare de stat şi piaţa imobiliară, iniţiativa de cedare de către BNM a valorilor mobiliare de stat unor investitori care ar putea avea reputaţie dubioasă, proiectul contradictoriu privind „decriminalizarea infracţiunilor economice”.
Guvernanţii nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar şi oficialii care au admis frauda; a continuat persecutarea activiştilor civici, avertizorilor de integritate, avocaţilor şi judecătorilor; s-au desfăşurat în continuare procese judiciare de rezonanţă cu uşile închise; s-a amplificat practica iniţierii dosarelor politice contra oponenţilor la nivel local; s-a abuzat de prevederile legii privind protecţia datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informaţiile de interes public; s-au încălcat rigorile transparenţei decizionale; cadrul legal electoral a fost ajustat în interesul partidului de la guvernare.
Aceste practici vorbesc nu atât despre corupţia uzuală reflectată în Indicele Percepţiei Corupţiei, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, care a condus la capturarea statului. Având în vedere amploarea practicilor enunţate, Transparency International-Moldova face apel la instituţiile internaţionale şi partenerii de dezvoltare să ia atitudine faţă de evoluţiile din Republica Moldova, să se disocieze de factorii de decizie care au compromis parcursul European, spulberând speranţele populaţiei la o dezvoltare democratică, bazată pe supremaţia legii şi concurenţa liberă, aplicând acestora treptat sancţiuni personalizate.
În top-ul clasamentului IPC 2017 se situează Noua Zeelandă şi Danemarca cu un scor de 89 şi, respectiv, 88 de puncte. La celălalt pol se află Siria, Sudanul de Sud şi Somalia cu scoruri de 14, 12 şi, respectiv, 9 puncte. În ultimii şase ani, cele mai semnificative îmbunătăţiri ale indicelui s-au înregistrat în Coasta de Fildeş, Senegal şi Regatul Unit, în timp ce în Siria, Yemen şi Australia, indicele s-a înrăutăţit considerabil. În acest clasament, Georgia se află pe locul 46, România – 59, Ucraina – 130, iar Rusia – pe locul 135.
Indicele Perceperii Corupţiei 2017 atestă o povară înaltă a corupţiei în peste 2/3 din ţările incluse în clasament. În pofida încercărilor de a combate acest fenomen, eforturile multor ţări sunt insuficiente, iar rezultatele atinse – modeste. Represiunile contra ONG-urilor şi mass-mediei sunt caracteristice ţărilor cu un nivel înalt de corupţie.
Clasamentul din 2017 cuprinde 180 de ţări şi teritorii, peste 2/3 din ele au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu pe clasament fiind de 43 puncte. Regiunile cu cele mai slabe performanţe sunt Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 34 puncte) şi Africa Subsahariană (32 puncte). Media pe Uniunea Europeană este de 65 puncte.
Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2017 a fost lansat la 21 februarie 2018, la Berlin. IPC 2017 este calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii internaţionale notorii, inclusiv 9 – pentru Republica Moldova.
