„Comisia a reiterat îngrijorarea ce ține de lipsa consensului larg în societate și Parlament. De 26 de ani de existență a statului Republicii Moldova nu a existat consens larg pe nici un subiect. Dacă am fi căutat consens larg pe cele mai importante decizii, nu ar fi trebuie să facem absolut nimic. Un act probabil fundamental și importat a fost acordul de asociere cu UE. Atunci, cu patru ani în urmă și chiar și azi, nu există consens național în acest sens. Asta e cea mai importantă obiecție și îngrijorare a Comisiei, care nu a fost luată în considerare. Schimbarea aceasta a fost o promisiune politică din partea mai multor partide, inclusiv PDM. A fost o decizie asumată”, a menționat președintele Parlamentului.
Andrian Candu a mai declarat că celelalte chestiuni legate de lupta cu corupția, promovarea femeilor, coborârea pragului electoral etc., au fost luate în considerare.
În aviz, Comisia de la Veneția scrie că regretă faptul că autoritățile moldovene au ales să ignore recomandarea fundamentală de a nu trece la sistemul electoral mixt. În aviz, experții reiterează că, la nivel de circumscripții, candidații ar putea fi influențați de oamenii de afaceri. Comisia subliniază și faptul că harta circumscripțiilor deviază de la recomandările expuse anterior.
În vara anului 2017, în pofida protestelor din fața Parlamentului, democrații, socialiștii și popular-europenii au votat trecerea la sistemul de vot mixt. Comuniștii, liberal-democrații și liberalii au părăsit atunci sala în semn de protest. La câteva ore după adoptare, Igor Dodon a promulgat rapid legea.
