Democrația în Moldova bate pasul pe loc și nu a făcut niciun progres față de anul trecut. S-au adoptat legi contradictorii, reformele au fost făcute de ochii lumii și s-a deviat de la angajamentele internaționale. Sunt concluziile raportului anual publicat de Freedom House cu privire la Republica Moldova, care ne atribuie titlul de stat hibrid. Proiectul de cercetare vizează 29 de state ex-comuniste din Europa Centrală și de Est și urmărește evoluția anuală a reformelor democratice implementate în aceste țări.

Printre aspectele negative, evidentiate in raport, se numara politizarea justiției, a luptei anti-corupție și a mass-mediei moldovenești. Potrivit cercetarii, PDM și PSRM au mimat lupta geopolitică în Parlament pentru a distrage cetățenii de la adevăratele probleme ale țării, precum furtul miliardului. Cele două partide au adoptat premeditat votul mixt pentru ca, astfel, sa-si asigure viitorului politic, încurajând corupția electorală. În raport se mai spune că reformele anti-corupție nu și-au atins scopul și, deși numărul dosarelor mari de corupție a crescut, acestea vizează politicieni din alte partide decât cel aflat la guvernare. Nu stăm mai bine nici la capitolul independenta justiției. Reformele au stagnat în 2017, concluzionează experții Freedom House. Numirea în funcție a judecătorilor trezește în continuare dubii legate de integritatea acestora, iar cazurile răsunătoare, ca cele ale lui Ilan Șor sau Veaceslav Platon, au fost examinate cu ușile închise. In continuare, influența politică rămâne cea mai mare provocare pentru sistemul judiciar.

„Eu cred că lucrurile stau prost, atât din cauza politicilor proaste, cât și din cauza lipsei de voință, cât și din cauza lipsei spiritului de independență și responsabilitate în cadrul sistemului. Avem câteva cazuri în care este evident că justiție nu este independentă, ci ascultă ce vrea politicul”, susține Nadejda Hriptievschi, expert la Centrul de Resurse Juridice din Moldova

„Dacă se va respecta separarea puterilor, atunci vom avea și un stat de drept.”

Totuși, raportul a scos la iveală și câteva evoluții, cum ar fi economia locală care a înregistrat o creștere de 3% în 2017, dar și pașii făcuți în rezolvarea conflictului transnistrean, prin recunoașterea actelor educaționale emise în partea stângă a Nistrului. În concluzie, Republica Moldova a obținut în clasamentul Freedom House scorul de 4,93, ceea ce ne apropie de cifra 7 care semnifică cel mai slab progres al stării democrației. Astfel, suntem pe aceeași poziție cu state ca Ucraina sau Kosovo, și păstrăm titlul de stat hibrid.