Potrivit lui, din cauza furtului miliardului în perioada anilor 2013-2015 rata inflaţiei monedei naționale a crescut de la 5,2% până la 11,5%. Respectiv, conform datelor furnizate de către Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova nr. 18-28/113 din 11 noiembrie 2015, rata inflaţiei în anul 2013 a fost de – 5,2%, în anul 2014 – de 4,7%, iar în anul 2015 – de 11,5%. Astfel, ca urmare a creşterii ratei inflaţiei, s-au majorat preţurile la produsele alimentare, la energia electrică, gaz natural, etc.
Astfel, bărbatul susține că a fost prejudiciat nejustificat cu suma de 19 984,56 de lei, prejudiciul estimat în baza informaţiei furnizată de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova pentru perioada anilor 2013-2015. El mai afirmă furtul miliardului de dolari de la Banca de Economii s-a produs în mod tacit și cu consimţământul organelor de stat ale Republicii Moldova.
Potrivit decizii Curții Supreme de Justiție, reclamantul spune că pentru recuperarea prejudiciului cauzat de către stat, a solicitat soluţionarea chestiunii date pe cale amiabilă, adresându-se cu cerere prealabilă către Guvernul Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor. Ulterior, prin răspunsurile din 17 noiembrie 2015 şi 23 noiembrie 2015 a fost informat că prejudiciul la care pretinde reclamantul poate fi încasat de la bugetul de stat printrun act judecătoresc.
Bărbatul a spus că organele statale nu au reacţionat prompt la furtul miliardului de dolari SUA şi ca rezultat reclamantul, cetăţean al Republicii Moldova, va fi impus prin diferite metode să achite 500 de dolari SUA pentru acoperirea acestui furt produs, concluzie difuzată pe posturile de televiziune ale Republicii Moldova de către experţii în domeniu.
Pensionarul a subliniat că urmare a furtului miliardului de dolari SUA de la Banca de Economii a Republicii Moldova, statul, deţinând cota valorică majoră, a generat creşterea exagerată a ratei inflaţiei a monedei naționale în raport cu alte valute, contribuind în mod inedit la majorarea preţurilor la mărfurile social importante şi tarifelor la energia electrică şi gaze naturale, devalorizându-se şi pensia pe care reclamantul o primește de la stat, în coraport cu creşterea nefondată a prețurilor la produsele alimentare şi mărfurile de prima necesitate, astfel fiindu-i cauzat reclamantului un prejudiciu în mărime de 19 984,56 de lei, cât și un prejudiciu moral estimat la suma de 15 000 de lei.
Prin hotărîrea din 17 iunie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău acțiunea bărbatului a fost respinsă ca neîntemeiată, aceeași decizie fiind menținută și de Curtea de Apel Chișinău (19 ianuarie 2017), dar și de Curtea Supremă de Justiție (25 aprilie 2018).