„Marea majoritatea a acestor dosare sunt pornite post-factum în urma identificării bancnotelor falsificate, adică după ceea ce a parvenit de la instituțiile bancare îndeosebi, sunt depistate fiind încasate de la agenți economici s-au de la alte entități și ulterior sunt trimise în adresa noastră”, susține Alexei Bacoș, șeful direcției investigare fraude economice.
Cel mai des este falsificată bancnota cu valoarea nominală de 100 de lei: „Bancnota de o sută, după mărime, corespunde cu bancnota de zece lei și, deseori, există așa o metodă de falsificare a acestei bancnote prin ștergerea de pe bancnota de zece lei a conținutului care este pe ea cu o ulterioară aplicare”.
Dacă aveți dubii cu privire la unele bancnote, încercați să răzuiți culoarea de pe ea cu o monedă. Dacă se șterge – bancnota este falsă. Atenție și la elementele de siguranță.
„Pentru bancnotele cu valoarea nominală de 100 de lei, pentru emisia nouă din 2015 sub filigran, avem imprimat și textul BNM care de asemenea este văzut în contralumină. Pentru o bancnotă care nu este autentică sau care presupune careva suspiciuni, imaginea nu este clară, deci vedem textul care nu este imprimat atât de clar cum este pe o bancnotă autentică, și respectiv culoarea, deci culorile pot fi mai puțin intense decât pe o bancnotă autentică. Și portretul lui Ștefan cel Mare de asemenea poate fi ușor palpat și observat pentru că este o imprimare în relief”, menționează Ludmila Grozav, șef-adjunct direcția operațiuni cu numerar BNM.
Oamenii spun că au propriile metode de detectare a banilor falși.
„Bancnota falsă merge ca o peliculă. De exemplu, la bancnotele acestea noi îl au și pe Ștefan și au scris BNM și linia deja și linia de exemplu”.
„Bănuiesc că este vorba de hârtie totuși inclusiv semnele de identificare: Ștefan cel Mare, linia – banda magnetică”.
Conform legii, cetățenii trebuie să anunțe imediat poliția dacă au primit una sau mai multe bancnote false.
Reporter: Galina Timuș
Operator: Vlad Coroban