La 1 ianuarie 2014 toate televiziunile britanice pândeau aeroporturile Heathrow şi Luton din Londra în aşteptarea „invaziei”. Marea Britanie nu mai putuse amâna regulile europene şi trebuise să accepte deschiderea pieţei muncii pentru români. Fusese, vreme de un an, o campanie furibundă în presa britanică împotriva românilor care se pregăteau să invadeze Regatul, după deschiderea pieţei muncii. Când o cursă Bucureşti – Londra a ajuns la destinaţie, pe Luton, din avion a coborât un singur român, ajuns celebru şi mort, între timp.
Victor Spirescu era atunci întâmpinat de jurnalişti şi s-a întreţinut cu deputaul laburist Keith Vaz, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Camera Comunelor. De atunci au trecut ani, interesul presei britanice faţă de subiect a scăzut, dar datele statistice arată că temerea nu era chiar nejustificată.
Din populaţia de aproximativ 65 de milioane de locuitori, 6,2 milioane nu erau de naţionalitate britanică. Numărul persoanelor care locuiesc în Marea Britanie, însă care nu s-au născut acolo, a crescut cu 3% din 2016.
Naţionalitatea poloneză rămâne cea mai numeroasă naţionalitate non-britanică, cu un număr estimat de 1 milion de polonezi care locuiesc în Regatul Unit. După naţionalitatea română, următoarea clasată este cea irlandeză, cu aproximativ 350.00 de irlandezi care locuiesc în Marea Britanie.
India este a patra ţară ca pondere în populaţia rezidentă în Marea Britanie, cu un număr de 340.000 de persoane.
Efectul Brexit: Numărul de cereri pentru cetăţenie britanică s-a dublat într-un an, din martie 2017, până în martie 2018; numărul de emiteri de avize de rezidenţă permanentă pentru cei care au locuit în Marea Britanie mai mult de cinci ani a crescut, ajungând la 168.000.
