4330 de lei – atât costă o procedură de colorare a părului într-un salon de frumuseţe din Chişinău, veniturile căruia nu sunt supuse controlului fiscal. Cetăţenii zic că e prea scump, frizerii zic că e prea puţin, iar statul zice că nu îi poate impozita, căci legislaţia nu e perfectă, scrie Ziarul de Gardă.

Oxana Vacarciuc munceşte peste hotare. De curând a revenit în R. Moldova într-o scurtă vacanţă. Într-o zi, a decis să apeleze la serviciile unui salon de frumuseţe, pentru colorarea părului. Ea a ales un salon anume, ghidată de recenziile pozitive scrise pe Facebook, proprietara căruia activează deja de 12 ani pe piaţă, timp în care a investit resurse în formarea imaginii. Iniţial, preţul estimat al procedurii solicitate de Oxana era de 2200 de lei, la final, i s-a cerut şi a achitat 4330 de lei (220 de euro). Oxana a considerat că e un preţ exagerat. Ea şi-a exprimat nemulţumirea pe aceeaşi reţea socială, solicitând returnarea unei sume de bani. „Am stat opt ore în salon. Pur şi simplu, m-a turmentat şi i-am dat banii. Mi-a fost ruşine de fetele care au muncit. I-am zis că nu ne-am înţeles cu aşa preţ. Culoarea nu arăta rău, dar nu era ceea ce voiam”, a afirmat tânăra.

Proprietara salonului respectiv, Diana Măriuţă, la fel ca şi alţi 525 titulari din Chişinău şi 1143 din R. Moldova (datele Serviciului Fiscal), care prestează servicii de frizerie şi frumuseţe, activează în baza patentei de întreprinzător. Legea nu-i obligă pe titularii de patentă să deţină un aparat de casă, să ţină evidenţa contabilă sau să prezinte dări de seamă, pentru că, potrivit legislatorilor, s-a încercat susţinerea întreprinzătorilor cu venituri mici.

După ce a plătit 4330 de lei pentru procedura de balayage – un mod de colorare a părului în şuviţe, Oxana a publicat într-un grup pe Facebook un mesaj de nemulţumire privind costul şi rezultatul. Au urmat multe comentarii negative. Între timp, proprietara a comentat: „Fetelor, care e problema, pot cere şi 1 milion de lei, ce am eu cu salariul vostru? Munciţi mai mult şi veţi avea salariu mai mare. Cum am mai spus, balayage-ul nu e o necesitate, e un serviciu de frumuseţe!”. De altfel, salonul de frumuseţe nu indică pe pagina oficială costul exact pentru prestarea unui tip de serviciu, stabilindu-se doar costuri individuale.

Proprietara salonului a relatat pentru Ziarul se Gardă cum se stabilesc aceste prețuri. Ea a explicat că utilizează în salon produse de lux şi doar pentru o calificare la care a participat pentru a învăţa să facă şuviţe a achitat 1500 de euro. Respectiv, potrivit Dianei, preţurile sunt dictate de nivelul de calificare al meseriaşului şi de produsele utilizate. Iată cum s-a ajuns la preţul respectiv: „15 linguri pudră*100 lei = 1500 lei, 200 gr. vopsea*600 lei = 1200 lei (de două ori vopsită). Total produsul: 2700 lei. Venitul curat: 4330-2700=1630 lei. Munca: 8 ore, media pe oră: 1630/8 = 203 lei. Aceşti 203 lei pe oră = 10 euro, sunt pentru 4 oameni care au muncit mai mult sau mai puţin şi servicii în salon în ziua respectivă”, explică proprietara, adăugând că „La câteva zile distanţă, m-a sunat să-mi zică că a întrebat mai multe fete de preţul achitat şi să-i reîntorc 2 mii de lei. Peste hotare, ceea ce şi-a dorit ea costă şi o mie de euro, iar în alte saloane de la noi, care lucrează cu aceleaşi produse, ar fi costat 6-8 mii de lei. Avem video cum i-am restituit banii, mai mult din respect faţă de noi, şi recipisă precum că a luat banii şi nu va mai comenta şi va şterge postarea”, explică patentara.

Întrebată dacă preţurile nu ar fi exagerate, luând în considerare contribuţiile mici ale patentarilor la buget, Diana susţine că serviciile prestate în salon sunt un „moft” al clienţilor, iar ea nu obligă pe nimeni să beneficieze de ele: „Consider că achit prea multe impozite vizavi de munca, reponsabilitatea şi impactul care îl aduc în societate. Plătesc chiria 5000 pe lună, patenta 750-850 lei lunar, serviciile comunale şi produsele”.

Aceleaşi preţuri şi în saloanele cu statut de SRL

Preţurile mari stabilite de proprietarii saloanelor pentru acelaşi tip de serviciu se întâlnesc la mai mulţi meseriaşi, deşi aceştia nu le fac publice, stabilindu-le individual. De exemplu, Salonul „Andrei Cocieru” a indicat suma de 1500-2500 de lei pentru acelaşi serviciu cerut de Oxana. Salon „Dessange” – 1800 de lei, precizând totuşi că preţul final se stabileşte în funcţie de proceduri. Ambele saloane au statut de SRL, astfel, potrivit legislaţiei, trebuie să deţină aparat de casă, impozitele fiind achitate din valoarea veniturilor, comparativ cu patentarii, care nu achită aceste taxe.

Potrivit cuantumului prevăzut de lege, taxa lunară pentru cei care prestează servicii de frizerie şi cosmetice e de 200 de lei în Chişinău, Bălţi, Bender şi Tiraspol, 80 de lei – în alte municipii şi 30 de lei – în sate. Aceştia sunt scutiţi şi de impozite în baza veniturilor pe care le obțin. Astfel, cei care prestează servicii de frumuseţe şi câştigă mii de lei zilnic beneficiază de aceleaşi condiţii avantajoase prin intermediul patentei, ca și persoanele care prestează servicii la preţuri mici.

Potrivit Nicoletei Nemerenco, şefa Direcţiei Generale Managementul Riscului din cadrul SFS, spune că veniturile saloanelor „nu pot fi verificate veniturile acestora în mod direct, dar o facem indirect: vedem valoarea produselor cumpărate şi fluxul zilnic de clienţi”.

Nemerenco a indicat că, în 2017, au fost efectuate controale operative la doar două frizerii pentru a stabili fluxul de clienţi şi veniturile zilnice. „Şi în acest an se vor selecta doi agenţi economici (din 1667 deţinători de patentă), mai vizibili pe piaţă, la care se vor estima veniturile în cazul în care se vor identifica riscuri de nedeclarare”, a concretizat şefa direcţiei, precizând că SFS stabileşte lunar care sunt domeniile de activitate verificate în funcţie de perioadă şi creşterea cererii pentru activităţile respective.

Citiți continuarea pe zdg.md.