Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat Guvernul Republicii Moldova să-i acorde 10 mii de euro cu titlu de prejudiciu moral lui Tudor Ceaicovschi, reținut în 2015 de CNA în dosarul „licitațiilor trucate în medicină”. Potrivit procuraturii, dosarul lui Ceaicovschi este în judecată, iar acesta are statut de inculpat.

„În principiu, avocații mei s-au ocupat de această situație și au depus actele, cu toate că eu nu doresc nimănui din Republica Moldova să ajungă în situația în care am fost eu. Calific situația ca una corectă și e clar că nimeni nu poate compensa unele momente care afectează familia, numele. Asta e numai pentru ca să restabilesc că nu am fost vinovat cu nimic și vreau să demonstrez că am muncit mult și am început de la zero”, a menționat pentru TV8, Tudor Ceaicovschi.

Omul de afaceri a fost reținut în cadrul unui dosar potrivit căruia ar fi câștigat, prin intermediul companiilor pe care le deține, peste 700 de contracte de achiziții. Procurorii l-au învinuit că acesta ar fi achitat comisioane unor factori de decizie din cadrul Ministerului Sănătății, pentru a include intenționat în caietele de sarcini parametrii tehnici care corespundeau echipamentelor comercializate în exclusivitatea de companiile gestionate de Ceaicovschi. Prin intermediul acestei scheme ar fi fost trucate 20 de licitații, fiind semnate contracte de 200 milione de lei, ceea ce a adus statului un prejudiciu de peste 2,7 milioane de lei.

Ceaicovschi a fost reținut pe 8 aprilie 2015 și s-a aflat în arest preventiv până la 8 octombrie 2015, iar ulterior s-a aflat în arest la domiciliu până la 4 noimebrie 2015. Guvernul a indicat că detenția reclamantului a fost necesară pentru a exclude orice risc de ingerință și influențare a martorilor, ținând cont de gravitatea faptelor imputate reclamantului și complexitatea cazului.

Curtea a indicat că urmărirea penală a început câteva luni până la arestarea reclamantului. În această perioadă nu s-a constatat faptul că reclamantul să fi încercat să se eschiveze sau să influențeze martorii și prin urmare, comportamentul reclamantului până la arestarea lui nu a fost luat în considerare. În acest sens, Curtea a considerat că instanțele judecătorești au omis să indice existența motivelor relevante și suficiente pentru a menține reclamantul în arest preventiv și arest la domiciliu pentru o perioadă de aproape 7 luni.

Curtea notează că la 9 aprilie 2015, în cea de-a doua zi de detenție, reclamantul a simțit o durere acută în regiunea spatelui, iar o ambulanță a fost solicitată. Medicii au pus diagnosticul „sindrom radicular lombar algic pronunțat” și i-au prescris spitalizare. Cu toate acestea, administrația închisorii a refuzat să urmeze prescripția medicilor. Câteva ore mai târziu, lui Ceaicosvschi i s-a făcut din nou rău și a solicitat asistență medicală, care a venit însă cu vreo 3 ore mai târziu, iar medicii au pus același diagnostic. La doar o oră distanță, o altă ambulanță a fost solicitată, iar de această dată doctorii l-au diagnosticat cu „hipertensiune arterială de gradul trei”, „discopatie cu sindrom algic agravat” și „radiculopatie lombară”. Și de această dată administrația a refuzat spitalizarea. Au mai urmat câteva interacțiuni cu medicii, care de fiecare dată semnalau starea gravă de sănătate și necesitatea unei spitalizări urgente, ia ulterior, abia pe 11 aprilie, acesta a fost operat, iar pe 21 aprilie a fost transferat în spitalul penitenciarului.

Pe 22 iunie 2015, Ceaicovschi a fost examinat de o comisie formată din cinci medici, care i-au recomandat o intervenție chirurgicală a vezicii biliare în maximum șapte zile. După această dată, împreună cu avocații săi, acesta a prezentat numeroase cereri și plângeri pentru a solicita aprobarea intervenției chirurgicale. Astfel, când pe 3 august starea de sănătate a devenit și mai proastă, a fost aprobată transferarea sa la spital, unde bia pe 6 august a fost supus unei intervenții chirurgicale.

Cu referire la alegațiile reclamantului privind neacordarea asistenței medicale adecvate, Curtea a notat că întârzierea cu care aceasta i-a fost acordată în pofida prescripțiilor medicale în acest sens a fost una nejustificată și a constituit un tratament inuman și degradant.

În consecință, Curtea a acordat reclamantului sumele de 10.000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 4000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

„Ministerul Justiției urmează să execute hotărârea și să demareze procedurile pentru achitarea despăgubirilor reclamantului”, a precizat agentul guvernamental Oleg Rotari.