Specialiştii de la National Aeronautics and Space Administration (NASA) au insistat asupra faptului că ar putea să existe o serie de explicaţii non-biologice pentru ambele descoperiri făcute de roverul Curiosity într-un sit de pe Marte – Craterul Gale – şi, din acest motiv, chestiunea vieţii marţiene rămâne, deocamdată, o întrebare chinuitoare şi fără răspuns.
Trei tipuri diferite de molecule organice au fost descoperite atunci când roverul Curiosity a forat până la adâncimea de 5 centimetri într-un argilit vechi de 3,5 miliarde de ani, o rocă sedimentară cu granulaţie fină, în Craterul Gale, ce pare să fi fost o zonă în care s-a aflat un lac de mari dimensiuni, într-o epocă în care Marte era mai caldă şi mai umedă decât planeta dezolantă din zilele noastre.
Curiosity a măsurat, de asemenea, un ciclu sezonier neaşteptat de mare în ceea ce priveşte nivelurile minime ale metanului atmosferic de pe Marte. Aproximativ 95% din metanul prezent în atmosfera Terrei este produs de activităţi biologice, însă oamenii de ştiinţă americani spun că este prea devreme pentru a şti dacă metanul marţian este la rândul lui asociat cu viaţa.
Moleculele organice reprezintă “cărămizile” de bază ale vieţii, deşi ele pot să fie produse şi în urma unor reacţii chimice necorelate cu formele de viaţă. Cercetătorii spun că este prematur să se pronunţe dacă acei compuşi organici marţieni au rezultat în urma unor procese biologice.
Posibilitatea de a afla dacă alte planete în afară de Terra au găzduit forme de viaţă, poate chiar în formă microbiană, reprezintă una dintre cele mai importante întrebări din ştiinţă.
“Există trei surse posibile pentru materialul organic”, a declarat Jennifer Eigenbrode, astrobiolog la Goddard Space Flight Center, un centru NASA aflat în Maryland. “Prima este viaţa, despre care nu cunoaştem încă nimic pe Marte. A doua ar fi meteoriţii. Iar ultima este reprezentată de procesele geologice, care înseamnă chiar procesele de formare a rocilor”, a adăugat aceeaşi cercetătoare.
Roverul Curiosity, care a permis oamenilor de ştiinţă să exploreze posibilitatea ca Marte să fi deţinut în trecut condiţii favorabile vieţii, a detectat pentru prima dată în 2014 molecule organice, tot într-o rocă din Craterul Gale, formată din sedimente străvechi pe fundul unui fost lac marţian – însă acea descoperire a constat într-un set mult mai limitat de compuşi organici.
“Detectarea de materii organice în acea rocă adaugă mai multă greutate teoriei despre capacitatea lui Marte de a fi locuibilă. Ne spune că acel mediu străvechi de pe Marte ar fi putut să întreţină viaţa. Tot ce era nevoie pentru a susţine viaţa se afla acolo. Însă asta nu ne spune dacă viaţa chiar a fost prezentă acolo”, a explicat Jennifer Eigenbrode.
Christopher Webster, specialist în ştiinţe atmosferice la Jet Propulsion Laboratory, un alt centru operat de NASA în California, a spus că este posibil ca anumiţi microbi să contribuie la prezenţa metanului în atmosfera planetei Marte.
“Cu ajutorul acestor date noi, încă o dată, nu putem să eliminăm activitatea microbiană din rândul surselor potenţiale”, a explicat profesorul Webster.
Cantitatea de metan detectată la sfârşitul verii din emisfera nordică a planetei Marte este de aproximativ 2,7 ori mai mare în comparaţie cu cea mai mică cantitate sezonieră de metan marţian, măsurată în timpul iernii.
Cercetătorii americani au fost surprinşi să descopere compuşi organici, în special în cantităţile ce au fost detectate, în contextul condiţiilor vitrege de pe Marte, ce includ şi un veritabil bombardament cu radiaţie solară la nivelul scoarţei marţiene. După acel foraj, roverul Curiosity a încălzit mostrele de rocă prelevate, pentru a separa şi a identifica structura compuşilor acestora.
Referindu-se la descoperirea compuşilor organici şi a metanului, profesorul Webster a făcut următoarea declaraţie: “Ele sugerează o epocă timpurie de pe Marte, când apa era prezentă şi existenţa unor forme primitive de viaţă era posibilă”.
Cercetătorii speră să găsească compuşi organici mai bine conservaţi cu ajutorul roverului Curiosity sau al altor vehicule viitoare, care să le permită să verifice şi semnăturile chimice lăsate în sol de eventuale forme de viaţă.
Studiul cercetătorilor americani va fi publicat vineri, 8 iunie, într-un număr al revistei Science. Descoperirea a fost anunţată de asemenea, joi, în cadrul unei conferinţe de presă ce a fost difuzată pe site-ul NASA.
