Problemele grave și corupția în domeniului sănătății în R. Moldova au fost discutate astăzi în ședința Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Plățile informale și aranjamentele cu medicii în privat sunt la ordinea zilei.

Responsabilii din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Centrului Național Anticorupție au fost audiați astăzi în Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică pe subiectul corupției în sistemul de sănătate.

A fost amintită problema corupției în mod special din cadrul spitalelor pediatrice, unde finanțarea se face în dependență de numărul de paturi ocupate de pacienți.
„Este mai grav, presupun, că se diagnostichează cu anumite patalogii copiii și cu unele care nu sunt necesare cum ar fi pneumonia și știți care este tratamentul, administrarea antibioticelor, este destul de periculos. De aceea, rugămintea mea este, dacă nu aveți cifrele corespunzătoare, atunci trebuie să faceți o analiza suplimentară pentru că este grav atunci când intenționat se solicită completarea obligatorie a paturilor cu copii, obligând diagnosticul de pneumonie, tratamentul și respectiv finanțarea spitalelor.”, a declarat deputatul Reșetnicov.

Secretarul general al Ministerului Sănătății, Boris Gâlcă, nu a avut nici un răspuns concret, menționând că: „Nu am cifre și nu pot să le prezint, o sa facem această analiză și o să le prezentăm mai târziu. În baza cazurilor tratate , având o experiență cu anumite cazuri neplătite de CNAM în anul precedent, nu exclud că la unele spitale, medicii sunt inventivi pentru a obține niște finanțări suplimentare. Nu vreau să cred că acestea se realizează prin diagnosticarea greșită și administrarea de medicamente unde nu e necesar, asta deja este o criminalitate.”

O altă problemă acută a sistemului de sănătate rămâne a fi plățile informale achitate lucrătorilor din domeniul medical de către pacienți.
„Volumul acestora este de milioane de lei. 42% din respondenți au spus că au plătit ca să beneficieze de servicii medicale publice. Pe de altă parte, din propria inițiativă au dat „mulțumiri” cca 62 %, iar 23% au fost condiționați să dea mită”, a declarat Boris Gîlca.
„Cele mai vizate instituții medicale sunt IMSP Institutul Oncologic, IMSP Institutul Mamei și Copilului, Institutul de Medicină Urgentă, IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie. Sunt cunoscute plățile achitate neregulamentar pentru naștere, pentru procedurile de anestezie, la eliberarea certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă”, a mai menționat acesta.

Totodată, secretarul general de stat s-a referit și la acțiunile de contracarare a fenomenului. „A fost elaborat Codul deontologic al lucrătorului medical și farmacistului. 123 de plângeri parvenite la linia anticorupție a ministerului au fost examinate și parțial soluționate, au fost realizate campanii de informare și mediatizare pentru pacienți.”

În urma unor investigații realizate pe parcursul anului 2017, au fost intentate 44 de cauze penale pentru corupere pasivă, 7 din ele fiind expediate în instanța de judecată. „590 de instituții medicale din țară au admis încălcări ale procedurii de acreditare, iar 61 aveau documentele expirate”, a spus Lidia Chireoglo, directorul adjunct al Centrului Național Anticorupție

Deputații au mai purtat discuții și au făcut propuneri referitoare la examinarea posibilității de instituire a rândului electronic în policlinici și spitale, minimizarea fluxului în numerar pentru achitarea serviciilor contra plată, perfecționarea sistemului de achiziții publice, precum și identificarea unor sancțiuni pentru medicii prinși în flagrant, se spune în comunicatul de presă lansat de Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului.