E apatrid, dar ştie cinci limbi, cântă la pian şi la chitară. Povestea puştiului care i-a impresionat pe salvatori în Thailanda.

Povestea celor 12 copii şi a antrenorului lor de la echipa de fotbal la care joacă, scoşi din peşteră după 17 zile de captivitate, e una demnă de film. Între puşti s-a aflat şi Adul Sam-on, 14 ani, al căruit merit în salvarea întregului grup este extrem de important. Iar câteva dintre detaliile legate de el sunt IMPRESIONANTE! Este singurul care ştie engleză şi a putut comunica de la început cu salvatorii, într-un moment în care grupul petrecuse 10 zile fără hrană suficientă, sursă de apă potabilă şi fără medicamente!

Adul Sam-on provine dintr-o zonă a Birmaniei, actuala Myanmar, afectată de sărăcie, iar în speranţa unei vieţi mai bune, familia lui l-a încredinţat în urmă cu 8 ani unui pastor baptist din Thailanda şi soţiei acestuia.

Nu doar că merge la şcoală, dar este un elev extraordinar, lăudat de toată lumea. Vorbeşte cinci limbi, inclusiv engleza. Când salvatorii au ajuns la ei, Adul s-a arătat extrem de respectuos. A făcut întâi salutul wai, obişnuit în Thailanda, apoi a întrebat: „În ce dată suntem? Avem nevoie da hrană”, după care a precizat de câte zile se află în peşteră el şi prietenii lui.

Directorul şcolii la care merge micul fotbalist, Phunawhit Thepsurin, a declarat pentru agentia AP că „Este o minune, atât la sport, cât şi la şcoală. A câştigat o mulţime de medalii şi diplome pentru şcoală”.

Adul Sam-on este una dintre cele circa 440.000 de persoane apatride, fără documente care să ateste că aparţin vreunei ţări, care trăiesc şi muncesc între Thailanda şi Birmania. Cifre ale Naţiunilor Unite susţin chiar că ar fi vorba de peste 3 milioane de oameni în această situaţie. Nu au certificat de naştere, nu se pot căsători legal, nu pot avea un cont bancar, nu pot avea un loc de muncă în care să li se plătească toate taxele.

Marţi, după trei zile în care i-au scos pe rând pe copii şi pe antrenor din peşteră, tot grupul de 13 persoane a fost salvat. Se aflau blocaţi acolo din 23 iunie şi au fot găsiţi pe 2 iulie. Ca în filme, în momentul în care antrenorul a fost scos la lumină, pompele care scoteau apa pentru a menţine un nivel în care scafandrii să poată acţiona, au cedat!

Ultimul care a ieşit la suprafaţă a fost doctorul care stătuse din 2 iulie alături de puştii cu vârste între 11 şi 16 ani. Atunci a aflat că unul dintre colegii săi, un scafandru britanic venit voluntar la acţiune, murise pentru că a rămas fără oxigen. În timp ce „planta” tuburi cu oxigen care urmau să fie folosite la momentul scoaterii copiilor… În plus, Richard Harris a mai primit o veste tristă: tatăl său murise!