/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 764: Explozii la Harkov și Zaporojie. ISW: Rusia probabil va pierde războiul

Mold-Street: Adevărul despre (e)migrație sau care date statistice citesc politicienii moldoveni

18 iulie 2018, ora 12:01

Această stare a lucrurilor permite autorităților să afirme, în plin an electoral, cu un cinism dus la extrem, că pe timpul Guvernului Filip se înregistrează cel mai mic număr de moldoveni care părăsesc țara, comparativ cu guvernările precedente.

Istoricul știrii propagate de Sergiu Sîrbu

Știrea livrată de televiziunile și portalurile afiliate guvernării este că numărul cetățenilor moldovenilor care emigrează anual a scăzut de aproape trei ori în 2017, în comparaţie cu anul 2001 (a se vedea aici, aici și aici). Mai mult decât atât, distribuind pe o rețea de socializare o știre cu conținut asemănător, deputatul democrat Sergiu Sîrbu a spus că

„Acesta este un mare câștig al ultimilor ani. Faptul că oamenii au încredere în potențialul Moldovei de a deveni o țară prosperă, în care să poată trăi, munci și crește familiile în condiții bune”.

Cum se manipulează: emigrarea autorizată prezentată ca emigrația totală

Pentru a răspunde decent dacă afirmația deputatului Sîrbu are suport factologic, a fost nevoie de verificarea informațiilor și rapoartelor unui număr mare de autorități de stat și organizații internaționale. Datele diferă considerabil de la o sursă la alta – rapoartele Biroului Național de Statistică nu coincid cu cifrele recensământului din 2014, ceea ce prezintă Poliția de Frontieră (care nu are nici un raport pe situl oficial) este departe de ceea ce constată unele organizații internaționale (PNUD, OIM). Biroul de Migrație și Azil a numărat (cu referire la MAEIE) peste 800 de mii de moldoveni stabiliți în străinătate în anul 2015, iar judecând după registrele de alegători întocmite de Comisia Electorală Centrală, populația Moldovei se înmulțește și prosperă (peste 3.2 milioane de cetățeni cu drept de vot, inclusiv 203 mii fără reședință/domiciliu și 226 mii în regiunea transnistreană și Tighina).

Evident, propaganda în acțiune din aceste reportaje nu este făcută pe loc gol și are la bază niște cifre, făcându-se referire la Biroul Național de Statistică. Doar că datele furnizate de BNS – colectate în baza informațiilor Agenției Servicii Publice (în trecut Registru) – se referă la emigrarea autorizată, o formă de emigrare ce presupune retragerea vizei de reședință şi declararea emigrării pe termen lung sau pentru totdeauna.

Or, aceasta este doar o formă de emigrare și este infimă raportat la tot fluxul migrațional din țară, în timp ce în toate reportajele de mai sus informația a fost prezentată ca și cum ar acoperi toată migrația care are loc din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, maniera în care a fost prezentată știrea este o evidentă formă de manipulare a populației.

De reținut că persoanele care părăsesc definitiv sau pe teremen îndenlungat Republica Moldova nu sunt obligate de legislație să declare acest fapt, iar cei care solicită autorizarea emigrării o fac de cele mai multe ori din constrângerea de a se legaliza peste hotare, adică n-ar face acest lucru, dacă nu era imperativ. În altă ordine de idei, însăși procedura de autorizare a emigrării implică costuri și timp de așteptare și multă birocrație, fiind necesar de adunat și prezentat o sumedenie de documente. Din acest motiv este greu de crezut că cineva din cei care emigrează ar parcurge voluntar această procedură.

În 17 ani în Italia au emigrat autorizat 137 de moldoveni

Faptul că aceste date nici pe departe nu reflectă realitatea emigrării din țară este ușor demonstrat la analiza pe țări a fluxului emigrării autorizate în perioada 2001-2017.

Or, din cei peste 85 mii de conaționali ce au plecat din țară în această perioadă, peste 70 la sută au emigrat în Rusia și Ucraina, iar împreună cu SUA, Germania și Israel, aceste 5 state contează pentru 94,4% din totalul moldovenilor emigrați.

În același timp, deși este la unison cunoscut faptul că principala destinație din UE al moldovenilor este Italia, potrivit acelorași date, în intervalul 2001-2017 din Moldova au emigrat autorizat doar 137 persoane (!). Asta în condițiile în care doar în turul doi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2016 pe teritoriul Italiei s-au prezentat la vot un număr de 51.500 moldoveni, adică un număr de 376 ori mai mare decât numărul persoanelor plecate în această țară prin emigrare autorizată.

Pașaportul romanesc face dificil de estimat proporțiile reale ale emigrării

Un factor important care distorsionează veridicitatea statisticilor naționale în privința fluxului migrațional este că o bună parte din moldovenii plecați în Occident, în special în ultimii ani, o fac cu ajutorul pașaportului romanesc.

Or, cea mai mare parte a cetățeniilor romane acordate moldovenilor a avut loc începând cu anul 2009, și deoarece pașaportul romanesc oferă libertate deplină de circulație, ședere și muncă pe teritoriul UE, moldovenii profită din plin de acest avantaj. Prin urmare, cazurile în care cetățenii moldoveni sunt de mult timp plecați peste hotare cu pașaport romanesc sunt la scară largă. În schimb, pentru statisticile naționale, acești cetățeni rămân oficial rezidenți domiciliați în Republica Moldova.

În pofida haosului privind numărul exact al cetățenilor plecați prin intermediul pașaportului romanesc sau a fluxului migrațional consemnat pe segmentul transnistrean, Biroul pentru Migrație și Azil a realizat de-a lungul anilor câteva rapoarte și studii în care prezintă date exhaustive aferente fenomenului legate de migrare și emigrare. Documentele respective au fost elaborate în baza datelor oficiale obţinute de la ministerele şi autoritățile publice centrale responsabile de evidența și colectarea informațiilor legate de migrația internațională a populației.

Ultimul asemenea studiu este Compendiul Statistic al Profilului Migrațional Extins al Republicii Moldova pentru anii 2014-2016, iar datele pentru anul 2016, care reprezintă și primul an de activitate al Guvernului Filip, sunt departe de a fi mai bune decat în anii precedenți, ba dimpotrivă – emigrația s-a intensificat până la cote alarmante.

În 2016 emigrarea a crescut cu 19 mii de moldoveni

În cercetarea menționată mai sus se constată că emigrarea cetățenilor moldoveni estimată conform definițiilor internaționale (persoane aflate în afara țării timp de 12 luni și mai mult) arată tendințe de extindere. Astfel, numărul celor ce se aflau în afara patriei mai mult de 12 luni în anul 2016 a constituit 300,9 mii persoane, în creștere cu cca 19 mii persoane față de anul 2015.

Studiul mai arată că „analiza distribuției numărului acestora pe grupe de vârstă în anul 2016 comparativ cu anul 2014 denotă creșterea numărului persoanelor ce se aflau în afara țării mai mult de 12 luni pentru grupele de vârstă 30 -34 ani și 35- 39 ani”, care de fapt constituie populația cea mai activă a societății.

Solicitările de azil ale moldovenilor aproape s-au triplat

Raportul mai relevă și despre o altă formă de migrație și anume emigrația involuntară (solicitarea de azil în străinătate), care „către finele anului 2016 a înregistrat o creștere de 2,8 ori în comparaţie cu anul 2014”. Analiza dată este bazată pe informaţia obţinută din bazele de date internaţionale (ÎCNUR). Conform acestor date, numărul cetăţenilor moldoveni înregistraţi ca solicitanţi de azil peste hotare în 2016 a constituit 4.075 persoane, față de 1.449 persoane în anul 2014.

În perioada dată a crescut și numărul total de solicitanţi de azil din Moldova cu statut de refugiat, la sfârşitul anului 2016 fiind înregistraţi și recunoscuţi drept refugiaţi 2.291 de cetățeni moldoveni, faţă de 2.242 persoane în 2014.

De asemenea este răspândită emigrarea prin studii. Un număr mai mare de tineri aleg să își facă studiile pre-universitare, universitare și post-universitare peste hotare. Astfel, potrivit aceluiași raport, numărul de cetățeni moldoveni înmatriculați la studii în alte țări, în baza protocoalelor internaționale de colaborare, s-a majorat în perioada analizată până la 6.065 de persoane în anul 2016. Comparativ cu anii 2015 și 2014, numărul respectiv a crescut cu aproximativ 11%.

Studiul abordează și problematica de impact a migrației care pe de o parte „produce efecte pozitive socio-economice determinate de remitenţe și experiența pe care o capătă în străinătate în diferite domenii, iar pe de altă parte „cele de ordin socio-demografic negative, care au dus la deteriorarea capitalului uman”.

Impactul devastator asupra familiilor

Faptul că emigrația prevalează asupra imigrației „are un impact imediat asupra numărului populaţiei, şi influenţează la descreşterea continuă a acesteia”, iar plecarea la muncă peste hotare a femeilor în vârstă fertilă „conduce la deteriorarea indicatorilor demografici principali în timp, ca rezultat al reducerii natalităţii”. Spre exemplu, în perioada 2014 – 2016 rata natalității s-a micșorat, în anul 2016 constituind 10,5 născuți-vii la 1.000 locuitori (10,9 născuți-vii la 1.000 locuitori – în anul 2014).

În același timp, în ultimii trei ani se observă o „continuă scădere a numărului căsătoriilor înregistrate de la 25,6 mii în 2014 până la 22 mii în 2016, constituind 6,2 căsătorii la 1.000 locuitori, față de 7,2 căsătorii la 1.000 locuitori în 2014”. La fel de grav este și faptul că „emigrarea unuia dintre soţi conduce la destrămarea definitivă a relaţiilor casnice, drept rezultat fiind numărul mare a căsătoriilor desfăcute”. În 2015 numărul divorțurilor a fost de 10,6 mii, rata divorţialităţii constituind trei divorţuri la 1.000 locuitori.

Ce mai spune statistica oficială

Numărul locuitorilor scade de 100 ori mai rapid decât arată datele oficiale. Potrivit datelor ajustate ale recensământului din 2014, populația Republicii Moldova constituia aproximativ trei milioane de oameni în 2014, înregistrând o scădere de circa 11,4% față de recensământul realizat în 2004.

Totodată din numărul total al populației, aproximativ 210.000 nu sunt rezidenți.

Aceste rezultate ar trebui să ducă la o revizuire radicală a mai multor indicatori economici, dar și a unor politici ale statului, susține și un grup de economiști de la Banca Mondială în studiul “Recensământul populației din 2014 și impactul asupra unor indicatori cheie”.

Potrivit lor, rezultatele recensămintelor din 2014 și 2004, arată că populația Moldovei s-a redus în medie cu 1,2% anual în perioada 2004-2014, în timp ce potrivit datelor utilizate oficial de Biroul Național de Statistică (BNS), declinul anual constituie doar 0,01%.

Astfel, BNS a prezentat în statisticile oficiale că populația Republicii Moldova la începutul acestui an era de circa 3,55 de milioane de locuitori.

Subiectul migraţiei a fost și rămâne una din marile provocări politice, economice și sociale în prezent, și există toate semnele că această problemă nu va dispărea – dimpotrivă, se va acutiza. Confuzia în datele oficiale în privința numărului exact al cetățenilor care pleacă și care locuiesc în continuare în Republica Moldova rămâne un teren fertil pentru politicienii care toarnă apa la moara proprie.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram