Transparency International–Moldova (TI-Moldova) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul, că în ajunul încheierii actualei sesiuni parlamentare, guvernanţii au readus în agenda actelor legislative două idei mai vechi, blocate anterior printr-un efort comun al societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare1: amnistia capitalurilor şi de-criminalizarea infracţiunilor de ordin economic şi financiar. De această dată, iniţiativele enunţate au fost ataşate procesului de modificare a legislaţiei fiscal-bugetară şi umbrite de intenţiile aparente ale guvernanţilor de a reduce povara fiscală asupra populaţiei şi agenţilor economici. Astfel, TI Moldova cere autorităţilor să stopeze promovarea şi examinarea proiectelor de legi care afectează interesul public.

De rând cu aceste proiecte de legi care periclitează procesul de investigare şi recuperare a mijloacelor extrase din sectorul bancar al RM, inclusiv din BNM, precum şi creează oportunităţi de legalizare a acestor mijloace în beneficiul persoanelor implicate direct şi indirect în scheme frauduloase, guvernanţii au pe rol şi alte proiecte în detrimentul interesului public”, se arată în apelul TI Moldova.

TI-Moldova afimă că a aflat despre existenţa unui proiect ce ţine de modificarea Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Reţinem că proiectul în cauză nu a fost făcut public, aşa cum o cer rigorile transparenţei decizionale. Extrasul din textul neoficial al proiectului este prezentat în anexă.

Potrivit documentului, modificările vin să ofere în exces protecţie, siguranţă şi compensaţii responsabililor din cadrul BNM de supravegherea şi gestionarea domeniului financiar-bancar. De rând cu propunerile BNM de a admite gestionarea acesteia de la distanţă2, un grup de autori propune protecţie angajaţilor BNM de orice urmărire penală şi administrativă pentru „acţiunile sau omisiunea îndeplinirii unor acţiuni în cadrul procedurilor arbitrale la care au fost împuterniciţi să participe de BNM”. Totodată, autorii propun oferirea compensaţiilor băneşti membrilor Comitetului executiv care şi-au încetat mandatul, precum şi personalului BNM care şi-au încheiat raporturile de muncă pentru o perioadă după plecarea din funcţie achitate din fondurile BNM (care, în fond, este o ”plată pentru tăcere”).

În cazul adoptării unor astfel de proiecte de către Parlament, sunt iminente o serie de riscuri, afirmă TI Moldova în apelul său:

– legiferarea impunităţii persoanelor care au conceput, au realizat, au beneficiat de pe urma fraudelor financiar-bancare, precum şi a celor care nu au întreprins măsuri pentru a preveni fraudele;
– periclitarea investigaţiilor, precum şi a recuperării ulterioare a mijloacelor extrase fraudulos din sectorul bancar, inclusiv din BNM.

„Atragem atenţia organelor de drept, societăţii şi a partenerilor de dezvoltare că Republica Moldova a fost lipsită în 2014 de circa 13% din PIB, urmare a fraudelor din sistemul bancar. Aceste fonduri lipsă, inclusiv din rezervele BNM, au fost convertite în 2016 de Guvern în datorie internă de stat, iar întreaga povară a fost pusă pe umerii contribuabililor pentru următorii 25 de ani”, se mai arată în apel.

Autorii apelului mai spun că rapoartele de investigaţie Kroll indică clar aspectele care urmau a fi investigate pentru a creşte şansele de recuperare a fondurilor extrase. Autorităţile naţionale competente au mimat sau au făcut prea puţin pentru a avea siguranţa unor investigaţii veritabile şi şanse de recuperare. În aceste condiţii sunt contraindicate şi contrare intereselor publice pachetele de acte legislative promovate de autorităţi, fără discuţii publice, pe ascuns, în ajun de vacanţe ale deputaţilor, contrar recomandărilor anterioare ale partenerilor de dezvoltare şi care ar duce la protejarea persoanelor implicate în fraude, în special bancare.

În acest context, TI Moldova cere urgentarea investigaţiilor fraudelor bancare şi aplicarea procedurilor ce se impun, inclusiv pe plan extern, pentru securitizarea şi asigurarea recuperărilor ulterioare.