Intrarea în vigoare a interdicţiei privind acoperirea feţei în public în Danemarca a fost întâmpinată cu proteste, scrie New York Times, citat de news.ro.

Legea, aprobată în mai, nu specifică vălul islamic, menţionând că „oricine poartă ceva ce îi ascunde faţa în public va fi pedepsit cu o amendă”, dar protestatarii susţin că femeile musulmane sunt ţinta.

Miercuri după-amiază, zeci de persoane care purtau vălul tradiţional islamic, cunoscut ca niqab dar şi altele care şi-au acoperit cu alte materiale au protestat în centrul din Copenhaga. O demonstraţie simultană a avut loc în oraşul Aarhus.

Poliţia nu a intervenit şi nu a amendat protestatarii. Conform noii legi, persoanele care îşi acoperă faţa dar protestează paşnic sunt excluse de la interdicţie.

Protestul a început în apropierea Mjolnerparken, un complex de case care este populat de imigranţi şi care a fost denumit de guvern ca fiind „un ghetou” şi „o societate paralelă” din cauza nivelului ridicat de infracţionalitate şi lipsa integrării. Demonstraţia s-a încheiat cu un lanţ uman în jurul uneia dintre principalele secţii de poliţie din Copenhaga.

Unii protestatari au afişat pancarte pe care scria „Luaţi-vă mâinile de pe niqab-ul meu” şi „Hainele mele, alegerea mea”.

În jur de 200 de femei poartă vălul care acoperă faţa în Danemarca, conform cercetătorilor danezi.

O grupare denumită Kvinder i Dialog, Femei în Dialog, a ajutat la organizarea protestelor, afirmând că noua lege „discriminează şi suprimă o minoritate – femeile daneze musulmane”.

Cei care încalcă legea vor fi amendaţi cu 130 de euro.

Cei care apără legea susţin că este vorba de siguranţa publică. Ministrul Justiţiei, Soren Pape Poulsen, a declarat anterior că este vorba şi despre valorile daneze.

„Văd o discuţie privind ce fel de societate ar trebui să avem, având în vedere rădăcinile şi cultura pe care o avem, faptul că nu ne acoperim faţa şi ochii, trebuie să putem să ne vedem unii pe alţii şi să ne vedem expresiile feţei. Face parte din valorile Danemarcei”, a declarat el în martie.

Amnesty International argumentează că, deşi unele restricţii privind acoperirea feţei în scopuri de securitate sunt legitime, interzicerea totală „nu este nici necesară şi nici proporţională şi încalcă drepturile femeilor privind libertatea de exprimare şi de religie”.