Dezastru în Italia. Cel puţin 35 de oameni, printre care un român, au murit la Genova, alţi 13 sunt răniţi în stare gravă şi 10 încă sunt de negăsit după prăbuşirea unui imens pod rutier. Toţi au căzut în gol peste 70 de metri, când puntea şi un pilon s-au rupt în bucăţi. Bucăţi uriaşe de beton armat au căzut ca nişte ghiulele peste depozitele unei fabrici. Există riscul de explozii, pentru că în apropierea podului prăbuşit sunt mai multe generatoare şi există scurgeri de combustibil în zonă, scrie digi24.ro.

Italienii sunt în stare de şoc. Podul Morandi era considerat una dintre cele mai mari reuşite de arhitectură şi urbanism din Peninsulă. Acum, a devenit un adevărat cimitir, iar prăbuşirea unuia dintre turnuri şi a unei bucăţi de carosabil de câteva sute de metri s-a resimţit în Genova ca un cutremur.

Din aer, uriaşul pod sau ce a mai rămas din el arată ca o imensă panglică, tăiată brusc, exact acolo unde distanţa dintre sol şi puntea pe care circulau maşinile atingea maximul – peste 70 de metri.

La sol, imaginea e şi mai sinistră. La picioarele pilonului care s-a făcut fărâme au intervenit peste 200 de pompieri şi membri ai echipelor de ambulanţă. Pe pod, în momentul prăbuşirii, erau în jur de 30 de vehicule. Unele au aterizat direct în albia râului care trece pe sub pod sau pe calea ferată din apropiere. Altele au fost prinse între bucăţile imense de beton armat desprinse.

Inaugurat cu 51 de ani în urmă, podul Morandi a avut probleme tehnice încă de la început, iar costurile întreţinerii au fost uriaşe. Un expert spunea, acum doi ani, că dacă ar fi distrus şi reconstruit, podul ar fi mai ieftin decât dacă ar fi reparat.

Până la urmă, s-a optat pentru reconsolidare, pentru a nu opri traficul, în condiţiile în care podul era unul dintre principalele noduri de circulaţie din Genova. Lega autostrada A10, care vine din Franţa, cu A7, care ajunge la Milano.

De altfel, în momentul prăbuşirii, se lucra chiar la consolidarea construcţiei. Potrivit autorităţilor italiene, una dintre cauzele dezastrului ar fi cedarea structurii de rezistenţă, în contextul reabilitării, dar şi după ce o furtună extrem de puternică a lovit Genova.