Instituțiile mass-media, inclusiv cele online, vor fi obligate să se înscrie într-un Registru public al mass-media și înregistrate de către Agenția Servicii Publice. Aceasta prevedere și altele se regăsesc într-un proiect de lege, înregistrat de patru deputați, pe 26 iulie curent. Proiectul legii vine să opereze mai multe amendamente în 7 acte legislative, scrie Media-Azi.

Astfel, inițiativa legislativă prevede reducerea termenului de furnizare a informațiilor de interes public către solicitanți, definirea noțiunii de jurnalist, stabilirea mecanismului de oferire a legitimațiilor pentru jurnaliști străini, oferirea unor facilități la capitolul prelucrării datelor cu caracter personal pentru instituțiile mass-media, modificarea unor prevederi cu privire la secretul de stat și abrogarea Legii presei. Proiectul a fost elaborat în cadrul grupului parlamentar privind îmbunătățirea legislației mass-media.
Potrivit autorilor, proiectul vine să ajusteze legislația națională la standardele legislației europene.

Registru pentru presă

În proiectul de lege, semnat de deputații Andrian Candu, Eugen Carpov, Corneliu Mihalache și Vladimir Hotineanu, la capitolul amendamentelor la Legea cu privire la libertatea de exprimare sunt definite noțiunile de jurnalist și mecanismul de înregistrare a instituțiilor media.

Astfel, potrivit documentului, instituțiile media trebuie să se înregistreze la Agenția Servicii Publice în Registrul public al mass-media.

Totodată, fiecare număr al publicației periodice trebuie să includă următoarele date de referință: denumirea publicației, fondatorul, numele redactorului (redactorului-șef) sau al persoanei care îl suplinește, numărul de ordine și data ieșirii de sub tipar, prețul unui exemplar, sediul redacției și al tipografiei, indexul, tirajul și numărul și data înregistrării.

Instituțiile mass-media online vor fi, la fel, obligate să ofere aproape aceleași informații menționate mai sus.

Totodată, proiectul de lege interzice editarea și difuzarea publicațiilor periodice neînregistrate.

Cine este jurnalistul?

Legea cu privire la libertatea de exprimare ne oferă următoare definiție: „Mass-media – mijloc de informare în masă, tipărit sau electronic, precum şi jurnalistul”.

Noul proiect de lege vine cu o definiție separată pentru noțiunea de jurnalist, potrivit căreia acesta „este o persoană fizică care se ocupă cu regularitate de colectarea, fotografierea, înregistrarea video și/sau audio, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea informațiilor de interes public, cu scopul diseminării publice, prin intermediul mass-media”.

Jurnaliștii străini, conform documentului, vor fi acreditați de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAIIE). Totodată, autoritățile publice vor putea să refuze acordarea acreditării jurnaliștilor numai pentru fapte care împiedică „desfășurarea normală a activități autorității publice”.

MAEIE poate suspenda acreditarea jurnalistului străin în cazul în care acesta încalcă Constituția sau alte legi.

De la 15 la 10 zile. Se reduce termenul de oferire a informațiilor de interes public

Mai multe amendamente se regăsesc și în Legea privind accesul la informație.

De exemplu, termenul de oferire a informațiilor solicitate ar trebui să fie furnizate în maxim 10 zile din momentul înregistrări cererii de acces la informație.

De asemenea, proiectul prevede că, dacă există o necesitate justificată în care oferirea informațiilor de interes public nu necesită amânarea, furnizarea informațiilor de interes public se face în două zile.

Totodată, numărul de solicitări de informații nu este limitat, iar solicitantul poate să ceară explicații, precizări cu privire la informația furnizată.

Furnizorii de informație

Astfel, potrivit inițiativei legislative, de dreptul privind accesul la informație vor beneficia, inclusiv, persoanele nerezidente în Republica Moldova.

Autorii au extins lista furnizorilor obligați să ofere informații solicitanților. Astfel, printre aceștia se numără, inclusiv, întreprinderile și societățile pe acțiuni în care statul este fondator și/sau acționar, partidele politice, organizațiile social-politice, formațiunile politice, cultele religioase și organizațiile necomerciale. Vor fi obligate să ofere informații și „persoanele fizice sau juridice de drept privat care sunt și/sau au fost în relații de parteneriat cu și/sau cooperare cu autoritățile publice și alți subiecți menționați mai sus sau care au fost remunerate din bani publici sau din granturi/fonduri internaționale destinate autorităților din Republica Moldova și care dispun de informații de interes public”

De asemenea, furnizorii de informații vor fi obligați să publice mai multe informații despre instituția propriu-zisă, despre numărul de angajați, date statistice, achiziții publice și altele.

Cum vor fi prelucrate datele cu caracter personal de interes public de către media

În afara de aceasta, autorii au prevăzut modificări la legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Astfel, proiectul prevede completarea legii menționate cu o noțiune de „date cu caracter personal de interes public”, scopul fiind eliminarea practicii vicioase ale unor instituții publice, care, în ultima perioada, neîntemeiat refuzau să ofere informații mass-mediei, acoperindu-se cu normele privind protecția datelor cu caracter personal.

Astfel, proiectul prevede excluderea mass-mediei de la necesitatea a se înregistra în calitate de operator de date cu caracter personal pentru ca această măsură să nu poată fi interpretată ca impediment în activitatea presei.

Mass-media nu va fi obligată să prelucreze datele cu caracter personal de interes public cu consimțământul celui despre care relatează și nu va trebui să obțină notificări de la organele speciale în acest sens, dacă acest lucru se face în cadrul unor investigații jurnalistice sau al relatărilor unor subiecte de interes public.

Cererea de acces la datele cu caracter personal de interes public se va face din numele propriu al instituției media. Accesul la datele cu caracter personal de interes public poate fi restricționat în cazul în care cazul special examinat va pune în pericol securitatea fizică sau psihică a persoanei, în cazul minorilor, în cazul persoanelor cu dizabilități și în alte situații.

Proiectul prevede și amendamente la Codul contravențional, potrivit cărora constatarea și examinarea contravențiilor cu privire la încălcarea legislației privind accesul la informație și cu privire la petiționare, precum și editarea publicațiilor periodice publice neînregistrate în Registrul publicațiilor periodice publice au fost plasate în competența Ministerului Afacerilor Interne. Inclusiv procurorii vor obține competența de constatare și examinare a încălcării legislației privind accesul la informație și editarea publicațiilor periodice neînregistrate.

De asemenea, sunt propuse o serie de amendamente ce țin de secretizarea și desecretizarea informațiilor de interes public. De exemplu termenele de secretizare a informaţiilor despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organe ce desfăşoară activităţi de informaţii, de contrainformații și operative de investigații, potrivit proiectului de lege este de până la 25 de ani. În prezent, acest termen este nelimitat.

Autorii propun abrogarea Legii presei, întrucât prevederile acesteia se regăsesc în alte legi actuale.