Fondurile de care dispun autorităţile publice locale sunt limitate. O parte dintre aceste fonduri sunt repartizate de la Bugetul de Stat, o altă parte provin din impozitele şi taxele plătite de contribuabili, însă ele sunt total insuficiente pentru finanţarea programelor costisitoare de dezvoltare a infrastructurii sau de implementare a unor proiecte cu impact social. Or, aceste proiecte investiționale sunt date peste cap din cauza dosarelor penale pornite pe numele primarilor, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.

Potrivit expertului, din cauza luptelor politice la nivel central, deseori reprezentanții administrațiilor publice locale întâmpină dificultăți în accesarea resurselor financiare destinate investițiilor capitale (reparații capitale, apă, canalizare, termoizolarea clădirilor publice) din Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul Ecologic, Fondul de Eficiență Energetică, care continue să fie influențat de factorul politic.

„În ultimii ani tot mai des în spațiul public se discută despre faptul că aleșii locali își schimbă apartenența politică pentru a beneficia de resurse financiare pentru comunitatea locală. Cel mai grav este însă situația când aleșii locali sunt determinați prin intermediul unor dosare penale sau contravenționale de a migra de la un partid politic la altul”, este de părere Viorel Pîrvan.

Potrivit unui studiu realizat de IDIS Viitorul împreună cu CALM citat de Viorel Pîrvan la etapa de urmărire penală se atestă un număr mare de cauze penale pornite pe abuz, neglijență și exces de putere în privința reprezentanților administrațiilor publice locale, însă doar o mică parte din ele ajung să fie examinate în instanțele de judecată. În perioada 2015 – 2018 au fost intentate 192 de astfel de cauze penale, ce reprezintă 55% din numărul tuturor cauzelor examinate de CNA în 2015 – 2018 în privința reprezentanților APL. Din aceste 192 cauze penale, circa 9% au fost și sunt examinate în instanțele de judecată, iar cea mare parte a cauzelor penale au fost încetate sau clasate, fie s-a refuzat în pornirea urmării penale.

În concluzie, Viorel Pîrvan a spus că în dosarele contravenționale finalizate, 94% din soluții au constituit încetarea procesului contravențional, cel mai des instanțele de judecată au încetat procesul contravențional pe motiv de expirare a termenului de prescripție a răspunderii contravenționale (62%). De notat că de cele mai multe ori cauzele contravenționale au fost finalizate (în fond și recurs) în termen de 8 luni (4), iar 50% din cauze au fost examinate de la 1 la 5 luni.