Benzinăriile duty-free au devenit lege în R. Moldova în urma unui concurs de circumstanţe dubioase, scrie Ziarul de Gardă. Amendamentul care a facilitat modificarea legislaţiei a fost propus de un deputat „neafiliat”, fiind votat în lipsa unei expertize anticorupţie, în lipsa dezbaterilor în plenul Parlamentului şi în lipsa unui aviz pozitiv al Guvernului. Ca tabloul să fie complet, scrie sursa citată, legea a fost promulgată de preşedintele Igor Dodon fără ca acesta să-i cunoască esenţa.

La două săptămâni după ce şi-a pus semnătura peste legalizarea business-ului cu produse petroliere în regim duty-free, Igor Dodon le spunea jurnaliştilor că acesta „e un subiect foarte suspect pentru că ar da posibilitate de contrabandă. Eu proiectul încă nu l-am văzut. Îl vom examina şi vom lua decizia”, declara preşedintele, după ce… îl semnase deja. Între timp, înainte de votul din Parlament, principalul promotor al benzinăriilor duty-free, Ilan Şor, controversatul primar de Orhei, pregătea, prin intermediul companiilor pe care le deţine, terenul pentru lansarea afacerii.

6 iunie 2018. Pavel Filip, prim-ministrul R. Moldova, propunea Parlamentului pentru examinare „în mod prioritar” un proiect de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative aprobate prin hotărârea Guvernului din acea zi. Proiectul de lege avea 41 de pagini, iar ataşat conţinea raportul de expertiză anticorupţie al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), dar şi avizul Ministerului Justiţiei (MJ), fiind contrasemnat de Pavel Filip, Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor şi Victoria Iftodi, ministra Justiţiei. Se propunea modificarea a 83 de legi, iar Guvernul motiva proiectul „prin necesitatea aducerii legislaţiei naţionale în concordanţă cu articolul 85 al Legii Finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014”. Printre propunerile Executivului se regăseau modificarea Legii cu privire la trupele de carabinieri, a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sau a Legii privind activitatea hidrometeorologică. În nicio propunere nu era inclusă modificarea articolelor din Codul Fiscal care reglementează activitatea magazinelor duty-free.

Amendamentul deputatului Cernat, propus pentru lectura a 2-a

În aceeaşi zi, pe 6 iunie 2018, proiectul este înregistrat în Parlament cu denumirea de „proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne – art.28; Codul funciar – art.34, 35, 70, ş.a.; ş.a.)”, iar peste două zile, intră în examinare. Pe 13 iulie, au loc dezbateri, iar modificările la pachetul de legi sunt adoptate în prima lectură de parlamentari. Nici în redacţia legii din prima lectură nu se regăseau trimiteri la benzinăriile duty-free.

16 iulie 2018. Intră în scenă deputatul neafiliat Vladimir Cernat. Acesta propune, printr-un amendament, modificarea mai multor legi. Unele modificări, care cu greu pot fi evidenţiate printre celelalte, se referă la câteva articole din Codul Fiscal care vizează activitatea magazinelor duty-free. Deputatul propunea ca, pe lângă magazinele duty-free, să funcţioneze baruri şi restaurante în acelaşi regim. Alesul poporului mai propunea să fie scutite de TVA mărfurile livrate şi comercializate nu doar în magazinele duty-free, ci şi cele din barurile şi restaurantele duty-free.

Totodată, Vladimir Cernat a propus introducerea unui articol nou în Codul Fiscal prin care să fie scutite de TVA, dar şi de accize, importul produselor petroliere destinate aprovizionării aeronavelor implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, precum şi importul produselor petroliere, inclusiv a uleiurilor pentru automobile, care urmează să fie comercializate în zona de control vamal, fiind destinate aprovizionării autovehiculelor la ieşirea din ţară, în limitele capacităţii rezervorului mijlocului de transport. Cu alte cuvinte, Cernat a propus undă verde apariţiei benzinăriilor duty-free.

Deputat: „Bănuiesc că acest amendament nici măcar nu a fost scris de dl Cernat”

Vladimir Cernat a ajuns în Parlament cu Partidul Liberal, părăsind formaţiunea lui Ghimpu în aprilie 2017. Atunci a promis să-şi continue activitatea ca deputat neafiliat, „să se conducă de promisiunile electorale pentru care a acces în Parlament, promovând integrarea europeană a R. Moldova şi valorile democraţiei veritabile”. În ultimul an, însă, deşi se declară deputat neafiliat politic, Cernat a votat mai multe proiecte comune cu majoritatea parlamentară formată în jurul PDM, condus de controversatul Vladimir Plahotniuc. Cernat face parte din Comisia Administraţie Publică, iar amendamentul său a fost acceptat de Comisia Economie, Buget şi Finanţe condusă de democratul Ştefan Creangă.

Deputatul Grigore Cobzac, şi el membru al acestei Comisii, susţine că nu a participat la şedinţa în care s-a discutat amendamentul lui Cernat. „Amendamentele au fost discutate pe 27, dimineaţa, iar după masă proiectul a fost votat în plen. Eu nu am fost la acea şedinţă a Comisiei. Sunt sigur că mulţi deputaţi nici nu ştiau că au votat asta. Totul a fost foarte dubios”. Şi deputata Alina Zotea-Durnea susţine că nu a participat la şedinţa Comisiei din dimineaţa zilei de 27 iulie, dar zice că a fost informată că subiectul ar fi fost abordat formal şi crede că nu fostul ei coleg de partid este cel care l-a propus.

„Cred că acest amendament a fost discutat din timp, existând o înţelegere foarte bine făcută cu guvernarea. Bănuiesc că acest amendament nici măcar nu a fost scris de dl Cernat, ci i-a fost oferit pe sub masă. Dlui, în perioada în care a activat în cadrul partidului nu a făcut niciun proiect, nu a venit cu niciun amendament, nu a avut nicio cuvântare în plen, nicio întrebare. Cred că el a fost folosit în realizarea unor scopuri ale guvernării, ca să nu se spună că propunerea asta dubioasă vine de la ea. E un amendament care nu are vreo legătură cu tot ce înseamnă stat de drept. Vom ajunge să avem în curând nu doar benzinării duty-free, ci absolut orice. Se încearcă răsplătirea unuia sau altuia cu ceva”, crede deputata.

Parlamentarii nu au ţinut cont de avizul negativ al Guvernului

Până a ajunge să fie discutat în şedinţa Parlamentului, amendamentul legat de benzinăriile duty-free a fost trimis de Comisia Economie, Buget şi Finanţe în adresa Guvernului, spre avizare. La 25 iulie 2018, Executivul a remis avizul, care, întâmplător sau nu, nu a fost publicat pe site-ul Parlamentului. În document se spune că amendamentul propus de deputatul Cernat, care viza modificări a mai multor legi, nu ar fi fost susţinut de Guvern, în punctul ce permitea vânzarea produselor petroliere în regim duty-free.

Parlamentarii, însă, nu au ţinut cont de doleanţa Guvernului. Peste doar două zile, amendamentul lui Cernat a devenit lege, fiind votat de majoritatea parlamentară formată în jurul PDM. Nu au existat dezbateri publice, iar mai mulţi deputaţi au admis că nici măcar nu au ştiut că au votat un asemenea proiect de lege. Conform stenogramei şedinţei Parlamentului din 27 iulie 2018, când amendamentul lui Vladimir Cernat a fost votat în lectură finală, cuvintele „duty-free”, „benzinării” sau „produse petroliere” nu au fost rostite.

Singura discuţie despre acest proiect s-a produs în dimineaţa zilei de 27 iulie, când Ştefan Creangă, preşedintele Comisiei Economie, Buget şi Finanţe, i-a cerut lui Andrian Candu, preşedintele Parlamentului o pauză, pentru a-l discuta în cadrul Comisiei pentru că „au apărut câteva divergențe”. Pauza a avut loc, iar ulterior, Creangă a venit cu o modificare care se referă la activitatea magazinelor, barurilor şi restaurantelor duty-free, fiind înlocuite cuvintele „şi până la controlul paşapoartelor cu „în zona de control vamal”. În final, proiectul a fost votat de 55 de deputaţi ai majorităţii parlamentare fără întrebări sau dezbateri suplimentare.

Citiți continuarea pe Ziarul de Gardă.