Comisia Națională de Integritate (CNI) a fost instituită în 2012, având rolul de a verifica integritatea persoanelor care dețin funcții publice sau de demnitate publică și prevenirea corupției prin verificarea averii pe care o dețin aceste persoane. În 2016 instituția a fost reorganizată în Autoritatea Națională de Integritate (ANI).

Potrivit CRJM, din 2013 până în 2017, CNI a inițiat 1,185 de dosare de control și a emis 398 de acte de constatare a diverselor încălcări. Cele mai multe abateri țin de declararea veniturilor și a proprietăților (42%) și existența conflictelor de interese (41%). 49 de dosare în care se solicita anularea actelor de constatare au fost examinate de instanța supremă (Curtea Supremă de Justiție). Din cele 49 de dosare pentru perioada 2013 – 2017, CSJ a menținut actele CNI în 32 cazuri, iar în alte 17 cazuri CSJ a anulat actele CNI.

Principalele constatări care rezultă din hotărârile CSJ sunt:

– Privitor la actele de constatare întocmite de CNI pentru perioada anilor 2013-2016, din 12 acte anulate de CSJ, 2 se refereau la deputați în Parlament, 3 – la conducători autorităților publice centrale, 1 viza un judecător etc., iar din cele 21 de acte de constatare menținute de CSJ, 7 se refereau la primari/viceprimari/președinți de raion, 9 – la funcționari publici, 4 – la conducători ai autorităților publice centrale etc.
– CSJ a adoptat hotărâri contradictorii în cazuri similare și cu o valoare estimativă asemănătoare a bunurilor nedeclarate;
Cazurile de incompatibilitate au fost interpretate diferit , atunci când funcția exercitată a fost remunerată.
– Cea mai înaltă rată de conflicte de interese a fost atestată în rândul conducătorilor administrațiilor publice locale – 4 cauze, iar cea mai înaltă rată a incompatibilităților a fost atestată în rândul funcționari publici cu funcții de conducere din APC și APL – 5
cauze.

Mai multe detalii despre deciziile CSJ sunt disponibile în infograficul de mai jos: