În Republica Moldova sunt două instituții care monitorizează tranzacțiile suspecte - Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor și Banca Națională a Moldovei. Ambele instituții au programe speciale prin care vizualiza în timp real fiecare tranzacție. În plus, băncile comerciale prezintă rapoarte periodice de activitate – aceste instrumente de verificare existau în momentul în care s-au spălat 20 de miliarde de dolari cu ajutorul sistemului judecătoresc moldovenesc. În cazul dat, atât persoane de răspundere de la Banca Națională, cât și din cadrul CNA trebuie atrase la răspundere fie pentru neglijență, fie pentru abuz în serviciu. Declarația a fost făcută de Sergiu Tofilat, președintele comunității WachtDog, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul nostru de televiziune.

Potrivit lui, legea prevedea că aceste două instituții trebuiau să aplice instrumentele, dar ele n-au fost aplicate.

Expertul atrage atenția asupra faptului că Parlamentul numește conducerea acestor două instituții și, în aceste condiții, trebuia să concedieze șefii instituțiilor și aceștia trebuiau trași la răspundere. „Dacă lucrul acesta nu s-a întâmplat, asta înseamnă că legiuitorul sau majoritatea parlamentară nu este interesată, dar putem spune și mai sincer că este parte și a acoperit politic această schemă și a beneficiat din această schemă”, a spus Sergiu Gaibu, referindu-se la așa-numitul landromat rusesc.

Expertul economic Sergiu Gaibu susține că în legislația Republicii Moldova nu există nicio prevedere care să indice că judecătorii trebuie să-și pună întrebarea dacă este potențial de spălare de bani într-un dosar pe care îl judecă. Astfel, legal, judecătorului nu-i poate fi imputat direct o responsabilitate în această chestiune. „Legea trebuie fortificată pentru ca o astfel de etapă de control, în zonele în care există posibilitate de circulație de bani, schimbarea naturii tranzacțiilor sau ascunderea beneficiarilor trebuie să fie un element de control.