Potrivit Raportului de Stare a Țării, în 2017-2018, în pofida unor progrese marginale pe plan economic, (creșterea economică în jur de 4%, stabilizarea inflației și a sistemului financiar), s-au menținut constrângerile fundamentale care au împiedicat o ameliorare sesizabilă a stării țării și a calității vieții oamenilor. În particular, autorii acestuia au fost evidențiate o serie de episoade nefericite cu impact negativ asupra încrederii populației în guvernare și asupra relațiilor cu partenerii de dezvoltare. Acestea țin de adoptarea unui șir de inițiative de la schimbarea sistemului electoral, invalidarea alegerilor din municipiul Chișinău, atragerea investițiilor în schimbul cetățeniei, până la pachetul de legi privind declararea voluntară și facilitarea fiscală. Aceste episoade au confirmat influența puternică a intereselor obscure asupra actului de guvernare, deoarece au fost promovate în mod nedemocratic, netransparent și, în mare parte, cu încălcarea bunelor practici internaționale.

Unul dintre factorii esențiali care au permis în ultimii ani economiei să crească și să se diversifice este accesul facilitat pe piața europeană. Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup” a menționat în cadrul conferinței că „la 4 ani de la semnarea Acordului de Asociere, datele statistice sugerează că expansiunea exporturilor cu destinația europeană practic a compensat integral pierderile suportate după instituirea embargoului comercial rusesc și declanșarea conflictului în Ucraina. Mai mult decât atât, balanța comercială cu UE s-a îmbunătățit, iar exporturile s-au diversificat, în special, cele agroalimentare. Cu toate acestea, analizând economia și comerțul extern în ansamblu, putem constata că impactul net al ZLSAC este încă destul de modest în raport cu potențialul său. Producătorii moldoveni au încă multe de făcut pentru a valorifica integral oportunitățile comerciale oferite de piața europeană”.

Unul dintre motivele pentru care producătorii autohtoni nu pot valorifica pe deplin oportunitățile oferite de ZLSAC îl constituie lipsa investițiilor, spune autorii raportului. „În perioada ultimilor 15 ani, insuficiența de investiții a influențat semnificativ dezvoltarea noilor capacități de producție, iar acestea în lanț, au limitat extinderea și diversificarea exporturilor. Deficitul cronic de resurse investiționale a rezultat și din incapacitatea băncilor de a-și exercita pe deplin funcția de acumulare a resurselor și alocare a acestora pentru finanțarea investițiilor productive”, se spune într-un comunicat al Expert-Grup.

Alte constrângeri majore țin de tendințele demografice îngrijorătoare și emigrarea populației cu vârsta aptă de muncă, care se transpun în presiuni bugetare inevitabile, determinate de scăderea populației ocupate și creșterea numărului de pensionari.

Economistul Centrului Analitic Independent Expert-Grup și coautor al publicației, Iurie Morcotîlo, menționează că „într-un singur deceniu, numărul pensionarilor a crescut cu 23%, de la 528 mii în 2007 la 652 mii în 2017, tendință care va continua și în anii următori. Ridicarea pragului de pensionare oferă mai mult un respiro decât o soluție pentru problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii. Schimbările demografice vor amplifica presiunea și asupra sectorului de protecție a sănătății, precum și asupra bugetelor locale, în special, în lumina faptului că o bună parte din populația de vârstă înaintată va locui solitar și va avea nevoie de acces la servicii de suport social”.

În calitate de soluții, experții propun revederea fundamentală a modelului de creștere economică a țării, prin extinderea și diversificarea exporturilor pe calea modernizării infrastructurii calității și implementarea standardele UE de securitate și calitate. Este important ca și asociațiile de producători să se implice mai activ în promovarea ZLSAC, iar Guvernul să renegocieze condițiile de acces pentru produsele agroalimentare autohtone care se confruntă cu bariere mult prea limitative pe piața UE, cum ar fi contingentele tarifare pentru unele produse. De asemenea, este important ca autoritățile să continue eforturile de liberalizare a accesului pe alte piețe, în special, pentru produsele agricole. În acest context, este important ca relația comercială cu Rusia să fie eliberată de orice substrat politic și în pofida riscurilor, să fie continuate eforturile de negociere a unor acorduri adiționale de liber schimb cu China, Elveția, Canada, Israel și unele țări din Orientul Apropiat.

Având în vedere că creșterea substanțială a exporturilor va fi posibilă doar în cazul creșterii investițiilor, în special, a celor străine, este necesară identificarea noilor factori de atractivitate investițională pentru țară. În acest sens, este necesară promovarea integrării comerciale internaționale, prin sporirea eficienței managementului la nivel de firmă și facilitarea accesului populației la creditul de consum. În plus, trebuie îmbunătățit și în continuare accesul firmelor la creditul bancar pe termen lung, facilitată mobilitatea forței de muncă și luate măsuri active de politică industrială, de competitivitate și de dezvoltare a capitalului uman.