Datele fetiței au fost furate în anul 2001 și utilizate pentru a crea o identitate falsă a Annei Voiciulis, cetățeană a Republicii Moldova care atunci avea în jur de 20 de ani.
Foto: Rise.md
Conform documentelor consultate de reporterii RISE Moldova, în anii 2000-2005 Anna Voiciulis și concubinul ei de naționalitate ucrainean, Ghenadie Haritonov, au organizat ilegal un coridor de emigrare în Germania pentru cetățeni din Republica Moldova și Ucraina. Acest „coridor de emigrare” a fost descoperit de serviciul de securitate din cadrul Ambasadei Germaniei la Chișinău, după ce, concubinul ucrainean al Annei Voiciulis a depus dosarul pentru o nouă viză. După mai mulți ani de anchetă și judecată, în 2010, Anna Voiciulis, cea care s-a ascuns în spatele numelui de „Alla Lerman”, a încasat o pedeapsă mai blândă decât concubinul ucrainean Haritonov, fiind găsită vinovată de fals în acte și condamnată doar la o amendă penală de 4 mii de lei.
Între timp, Anna Voiciulis s-a căsătorit și purta numele – Anna Holod, însă povestea „Allei Lerman” nu s-a terminat în 2010.
Reporterii RISE Moldova au pornit pe urmele identității false – Alla Lerman.
Mai întâi au verificat în Registrul de Stat al Populației dacă există vreo persoană cu numele Alla Lerman. Rezultatul afișat – zero persoane. În același registru au căutat și după codul unic personal al identității false, însă rezultatul a fost același. Zero.
Următoarea căutare au făcut-o în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). Pe pagina electronică a Comisiei Electorale Centrale (CEC), la rubrica „Verifică-te în RSA”, am introdus codul personal al Allei Lerman. Rezultatul a fost surprinzător, confirmând, calitatea ei de alegător.
În rândul „secția de votare” este menționat că datele lipsesc (această mențiune apare în special în cazul persoanelor care la moment nu au domiciliu sau reședința valabilă – n.r.). Dar asta nu însemnă că persoana nu are drept de vot.
Prin intermediul platformei oficiale „inregistrare.cec.md” sau „alegator.md”, jurnaliștii s-au înregistrat on-line în sistemul CEC cu datele Allei Lerman. Scopul urmărit a fost să observe dacă persoana inexistentă ar putea fi inclusă în listele electorale din afara țării.
„Am accesat platforma inregistrare.cec.md și am ales opțiunea de înregistrare on-line. S-a deschis fereastra „Verificare persoană”, iar după ce am introdus codul unic personal al Allei Lerman și data ei de naștere am apăsat butonul „Verifică identitatea”. Practic, identitatea a fost verificată automat în mod electronic. Am trecut la următorul pas. În secțiunea „înregistrarea prealabilă” am indicat dorința de a vota la o secție din Franța, care face parte din Circumscripția nr. 50.După aceasta Comisia Electorală Centrală a expediat confirmarea de înregistrare prin e-mail: „Stimate/ă LERMAN ALLA NATAN ați confirmat cu succes declarația de înregistrare prealabilă…”.”, se spune în investigația RISE.
În continuare reporterii Rise au accesat din nou site-ul CEC la rubrica „Verifică-te în RSA” – Registrul de Stat al Alegătorilor, iar de această dată am observat că Alla Lerman nu deține doar statut de alegător, dar este și „înregistrată prealabil în afara țării pentru alegerile parlamentare ordinare din 2019”.
Rugat să comenteze situația, Iurie Ciocan, membru al Comisiei Electorale Centrale a declarat: Nu-mi vine să cred acest lucru pentru că, practic, în fiecare noapte se face update (actualizare – n.r.) la sistemul informațional, adică se aduce în concordanță cu datele din Registrul de Stat al Populației. […] În principiu, sistemul a fost construit în așa mod ca funcționarii electorali să nu poată voluntar pe cine vor ei să includă sau pe cine doreasc ei să excludă. […] Este conflict de sistem ceea ce spuneți dvs.. Update-ul trebuie să fie făcut o dată la 24 de ore, pe parcurs de noapte, și orice schimbări din Registrul Populației trebuie oglindite în Registrul Alegătorilor.
După discuția cu Iurie Ciocan, acesta a revenit cu o precizare: „Am avut acum un schimb de păreri cu tehnicienii de la CEC. În principiu, sistema, din start, așa cum am gândit-o noi, are un „buffer de conflict” – așa numit, unde se adună situațiile incerte. Acum, la nivel de țară, el spune că, sunt câteva sute de chestiuni, adică conflicte: de exemplu Cecan / Ciocan. […] Situații unde sistema sesizează că ceva nu se leagă cu bazele de date din Registru. Sunt anumite iregularități pe baze de date și fiecare conflict are o anumită explicație. Și eu vă sun acum ca să ieșiți la legătură cu doamna președintă Russu…”, ne-a sugerat Ciocan.
Reporterii au contactat-o pe Alina Russu, președința CEC, însă aceasta se afla într-o ședință, potrivit unei angajate de la anticameră. La scurt timp RISE a fost contactat de Corneliu Pasat, șef Direcția comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC.
Reporter: În Registrul de Stat al Alegătorilor am găsit persoane (alegători) care au decedat sau au avut identități false, dar nu se găsesc în Registrul Populației, de unde apare problema asta?
Corneliu Pasat, șef Direcția comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC: Am vrea să vedem și noi această informație ca să putem să ne expunem. Sistemul nostru este legat la RSP (Registrul de Stat al Populației), respectiv update-urile se realizează în baza informației de acolo. Noi importăm datele din RSP, dar în cazul în care cetățenii găsesc careva probleme pot să se adreseze la noi cu prezentarea documentelor și noi operăm astfel de modificări…
La 31 martie 2018, în RSA erau înregistrați 203 mii de cetățeni fără domiciliu sau reședință, adică cu 28,5% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului 2017.
Citiți investigația integrală AICI.
