Deputații Tudor Deliu și Lilian Carp au depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care cer verificarea constituționalității inițiativei legislative care, printre altele, propune eliminarea facilităților fiscale și vamale acordate magazinelor cu regim duty free aflate pe teritoriul țării sau la intrarea în țară începând cu 1 iulie 2018 .

Potrivit sesizării, proiectul de lege prevedea ca magazinele duty free vor putea activa în continuare în regim general cu achitarea tuturor drepturilor de import, prevedere care la adoptarea proiectului în lectura a doua, la propunerea Comisiei economie, buget și finanțe, prevederea respectiva a fost exclusa, fără a fi prezentat vreun motiv pentru excluderea acestei prevederi propuse de Guvern și fără a fi efectuata analiza economica a impactului acesteia.

În continuare, autorii sesizării spun că în același proiect de lege nr.317 din 17.10.2017 propus de Guvern, Parlamentul a operat modificări în lectura a doua la o serie de articole din Codul vamal, prin care regimul duty-free a fost extins de la magazine la baruri și restaurante. Modificările au fost propuse, în majoritatea cazurilor, de către Comisia economie, buget și finanțe, fără a fi individualizat autorul amendamentelor.

De asemenea, deputații semnalează că modificările date au fost aprobate fără a avea acceptul Guvernului, deși legea prevede că orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

Elementul principal al neconstituționalității normelor contestate rezidă în inexistența acceptului pozitiv al Executivului în privința propunerilor legislative operate de Parlament, prevederile fiind adoptate de 55 de deputați, cu încălcarea art. 131 alin (4) din Constituție.

În lumina celor prezentate, autorii sesizării cer efectuarea controlului constituționalități mai multor prevederi din codul vamal al R. Moldova. Deputații Deliu și Carp cer ca în cazul declarării neconstituționale a normelor contestate, dispunerea retroactivității efectelor hotărârii Curții Constituționale în această speță.