Cetățenii Republicii Moldova, plătitori de taxe, au achitat deja 1,49 de miliarde de lei pentru frauda bancară, iar autoritățile au reușit să compenseze de trei ori mai puțin din procesul de lichidare a unor active – 0,43 de miliarde de lei. Între timp, deservirea datoriei puse pe umerii cetățenilor crește cu fiecare an, spun reprezentanții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care au realizat un studiu la acest subiect, la patru ani de la „furtul miliardului”.

„Prejudiciul direct aplicat bugetului țării ca urmare a acordării creditelor de urgență este de 13,34 mlrd. MDL în obligațiuni, cu o dobânda adițională de 11,1 mlrd. MDL. De la momentul convertirii garanției în datorie publică deja am achitat 1,49 mlrd. MDL pentru deservirea acestei datorii, iar din procesul de lichidare am recuperat doar 0,43 mlrd. MDL”, a declarat Eugen Ghilețchi, economist în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Potrivit celor de la „Expert-Grup”, frauda bancară nu a fost un eveniment izolat, ci o serie de acțiuni bine definite fiind întreprinse pe parcursul mai multor ani. În același timp, lipsa de coordonare dintre instituțiile de stat, combaterea defectuoasă a spălării banilor, precum și disputele politice de la acel moment, au fost doar câteva din elementele ce au permis devalizarea a trei bănci și deturnarea unor fonduri de ordinul miliardelor de lei de către factori rău-intenționați.

Astfel, nota de plată pe care o vor achita cetățenii Republicii Moldova în urma furtului este de 13 mlrd. MDL. Totodată, frauda a dus la scăderea puterii de cumpărare a leului cu circa 30% și lichidarea a trei bănci dintre care una de stat.

În același timp, frauda bancară a dus și la încetinirea activității economice, deteriorarea climatului investițional și reducerea încrederii în instituțiile de stat. „Ulterior au fost demarate o serie de reforme menite să fortifice rezistența sectorul bancar și să prevină repetarea unor asemenea evenimente. În ciuda acestui fapt, lipsa de consistență între diferite acte legislative indică în continuare existența unor posibile riscuri de utilizare a fondurilor publice pentru salvarea băncilor insolvabile”, spun autorii studiului.

„Expert-Grup” atrage atenția și la faptul că strategia autorităților de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din cele trei bănci prevede că până la 2 mlrd. MDL urmează să fie încasate din vânzarea pachetelor de acțiuni blocate și anulate de BNM, în timp ce valoarea de piață a acestor acțiuni nu depășește 1,2 mlrd. MDL.

Imediat după fraudă au fost întreprinse măsuri de stabilizare a situației fapt ce au permis reluarea cooperării cu principalii parteneri externi și au reușit să prevină o panică a deponenților, să ofere suport monedei naționale și să asigure accesul statului la resurse financiare externe. Odată cu adoptarea Legii privind redresarea și rezoluția băncilor, în legislația națională au fost transpuse instrumente noi de intervenție în caz de criză, iar noua lege bancară fortifică competențele de supraveghere și reglementare a regulatorului, precum și modul în care se desfășoară activitatea bancară. Nu în ultimul rând, acțiunile de reformă țintesc consolidarea stabilității și rolului sistemului financiar pentru economie și întreaga societate, cu accent pe gestionarea adecvată a riscurilor, prevenirea elementelor destabilizatoare și fortificarea încrederii populației”, a declarat Dumitru Pîntea, economist în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Cei de la „Expert-Grup” recomandă autorităților să întreprindă urgent acțiuni de recuperare a fondurilor dilapidate și să achite anticipat datoria, deservirea căreia va continua să crească în următorii ani. De asemenea, experții propun instituirea unui mecanism eficient și regulat de comunicare cu publicul privind investigarea și recuperarea fondurilor delapidate. Totodată, se recomandă ajustarea integrală a legislației pentru a nu permite băncilor insolvabile să beneficieze de garanții din partea statului și renunțarea la inițiativele ce ar permite legalizarea fondurilor cu proveniență dubioasă, inclusiv a celor rezultate urmare fraudei bancare.