În contextul Zilei Europene dedicate Protecției Copiilor față de Exploatare Sexuală și Abuz Sexual, La Strada reamintește despre necesitatea unei abordări speciale a problemei abuzului sexual și exploatării sexuale a copiilor (ESASC). Potrivit raportului asociației realizat la finele lui 2017, La Strada a constata lacune grave înregistrate de autorități la capitolul protecția și asistența copiilor care au suferit de abuz și exploatare sexuală. La un an de la prezentarea acestuia, asociația revine cu un instrument de evaluare publică a status quo-ului actual pentru fiecare categorie de măsuri întreprinse de țara noastră în scopul protecției copiilor de abuz și exploatare sexuală. La o primă vedere, pentru orice cititor, chiar și fără a intra prea mult în esență, devine clar că prevalează culorile galben și roșu, care indică măsuri insuficiente din partea statului, fie lipsa lor totală.

Specialiștii din cadrul Programului Copii al Centrului Internațional ”La Strada” vin să explice cauzele mai exacte ale acestei evaluări îngrijorătoare. Aceștia consideră că, pentru a avansa în acest domeniu, este nevoie ca autoritățile să țină cont de cel puțin trei aspecte importante.

În primul rând, e necesară aplicarea unor măsuri speciale pentru copiii victime ale ESASC. Anume din acest motiv a și fost instituită, acum patru ani, ziua de 18 noiembrie, ca să înțelegem că eforturile de informare sau sensibilizare despre abuz împotriva copiilor, în general, nu sunt suficiente. Iar acțiunile de informare despre utilizarea în siguranță a tehnologiilor informaționale și dezvoltarea abilităților digitale nu răspund pe deplin scopului de prevenire a ESASC, dacă nu sunt centrate pe nevoile copilului de a fi protejat față de abuzuri sexuale, fie ele în mediul online sau offline.

Elena BOTEZATU, Directoare a Programului Copii, La Strada, explică ce anume presupune o abordare competentă a cazurilor de abuzul sexual asupra copiilor: „Cu siguranță, acești copii trebuie abordați altfel. Avem nevoie de o educație adaptată necesității de prevenire a riscurilor abuzului sexual, de servicii și specialiști care cunosc specificul cazurilor de ESASC și cum să interacționeze cu acești copii. Vrem să educăm cetățeni sensibili la realitățile ESASC și care știu unde să se adreseze atunci când observă unele semnale îngrijorătoare”.

În al doilea rând, eforturile statului trebuie să fie sistemice și continue. Pentru a reduce numărul de cazuri de ESASC, nu sunt suficiente activitățile sporadice, în cadrul unor proiecte finanțate de partenerii externi. Or, acțiunile consecvente și eforturile planificate strategic, în acest moment, lipsesc cu desăvârșire în Republica Moldova.

În al treilea rând, specialiștii La Strada spun că nu trebuie să uităm că prevederile Convenției nu trebuie interpretate doar ca niște obligații impuse RM, iar implementarea acestora nu trebuie realizată doar de dragul raportării, pentru o mai bună imagine a țării pe plan extern. Acest instrument propune, de fapt, o abordare complexă, dar și acțiuni concrete de protecție a copiilor față de abuzul sexual și exploatare sexuală, setând direcții clare de acțiune. Autorităților nu le rămâne decât să își aleagă modul în care preferă să-și onoreze angajamentele. Atunci când statul va ajunge la o asemenea înțelegere a angajamentelor asumate prin ratificarea Convenției, ritmul de implementare și rezultatele vor fi, și acestea, altele.