Nivelul de transparență în gestiunea patrimoniului municipal este foarte mic, susțin experții Expert-Grup. Una din principalele provocări la acest subiect ține de lipsa totală a informațiilor despre patrimoniul municipal. Totodată, până în prezent, Consiliul Municipal nu are o strategie de dezvoltare a spațiilor libere și a terenurilor, în consecință are loc privatizarea în mod haotic, și mai grav, speculativ, iar darea în locațiune și arenda sunt mai degrabă operațiuni precursoare înstrăinării, decât valorificării potențialului economic al acestor bunuri. Astfel, potrivit Expert-Grup: printre cele mai importante neajunsuri la acest capitol sunt:

– Nu sunt publicate listele spațiilor care pot fi privatizate;
– Nu sunt publicate listele spațiilor care au fost privatizate;
– Nu sunt publicate listele spațiilor libere care sunt pasibile dării în locațiune;
– Nu sunt publice rapoartele despre suprafețele date în locațiune;

Experții mai spun că sunt bunuri imobile neînregistrate, în timp ce doar înregistrarea acestora în Registrul Bunurilor Imobile (RBI), la cererea autorității publice locale, garantează drepturile asupra acestora, în caz contrat ele pot fi înstrăinate abuziv sau date în locațiune la „negru”.

Conform datelor registrului patrimoniului municipal, 315 din 1581 de bunuri imobile nelocative, cu valoarea de 274 milioane MDL nu erau trecute în Registrul Bunurilor Imobile. Astfel, cele mai mari restanțe sunt înregistrate de către agenții economici care gestionează proprietatea municipală dată în gestiune, care nu au înregistrat 146 de bunuri imobile în valoare de 238.9 mil. lei. La fel, DGETS, DETS și DC nu au înregistrat drepturile de proprietate pentru 167 din bunurile imobile din gestiune, cu valoarea aproximativă de 40 mil. MDL. Astfel riscul minimal de pierdere în acest caz constituie cel puțin 278 mil. MDL în viitor. Unele suprafețe sunt date, în aceste condiții, locațiune, la negru, Curtea de Conturi identificând anterior, 56 de cazuri în valoare de 19 milioane de lei, unde DGETS, DC și agenți economici au dat în locațiune suprafețe, fără a avea un contract valid de locațiune. Astfel riscul minimal de pierdere în acest caz constituie cel puțin 300 mil. MDL”, se mai spune în analiza Expert-Grup.

Experții notează că imobilele sunt date în locațiune prin negocieri directe. „100% din totalul contractelor de locațiune au fost încheiate în urma negocierilor directe și nu au depășit 11.1 Mil.MDL în media anuală pentru ultimii 3 ani. Dacă e să calculăm pierderile în conformitate cu prețul minim al chiriei pe piața imobiliară pentru suprafețele imobiliare, atunci pierderea medie anuală este de 45.63 milioane de lei. În acest caz, costul corupției poate fi integrat în intervalul 43 mil – 46 Mil.MDL anual”, susțin autorii analizei.

Printre neajunsurile identificate se numără și faptul că CMC nu aprobă în timp util listele pentru darea în locațiune/ arendă. Conform datelor puse la dispoziție (la 1 ianuarie 2016), 56,6% din totalul contractelor de locațiune gestionate sunt cu termen de valabilitate expirat, ceea ce poate să însemne că mita poate influența cât de repede va fi obținut beneficiul și perioada de exercitare a dreptului asupra acestuia. Deși anual, Consiliul Municipal examinează în medie 530 de proiecte de decizii pentru darea în locațiune, doar 15% dintre acestea vizează stabilirea unor relații de locațiune noi, restul vizând actualizarea și prelungirea contractelor de dare în locațiune. În medie, doar 18% din solicitările de prelungire a relațiilor de locațiune sunt votate de către Consiliu, restul chiriașilor activând fără contract. Având în vedere că veniturile din darea în locațiune sunt în medie de 11.1 Mil.MDL, iar suprafața contractelor neactualizate este comparabilă cu cea care este dată în locațiune la momentul actual, atunci veniturile ratate sunt de minim 11.76 Mil.MDL anual.

Nu sunt încasate plăților de locațiune de la locatori. Istoric, ponderea datoriilor neîncasate a fost mai mare de 80%, chiar și în urma deciziilor de judecată (din datoriile de 13.07 Mil.MDL în urma deciziilor de judecată din perioada 1999 – 2012, 10.56 mil au termenul de prescripție expirat, respectiv sunt pierderi, iar restul datoriilor nu au fost colectate nici până în prezent). În același timp, suma restanțelor este în creștere pe parcursul ultimilor ani, depășind 32 Mil.MDL la data de 1 ianuarie 2016. În acest caz, riscul de pierdere minimal este de circa 80% din suma totala a restanțelor, sau 25.6 Mil.MDL.

În consecință, experții spun că Consiliul Municipal Chișinău ar trebui să dispună inventarierea tuturor bunurilor transmise în gestiune, evaluarea/reevaluarea bunurilor, reflectarea bunurilor în evidența contabilă conform valorii efective a acestora, desemnarea persoanelor responsabile care vor asigura monitorizarea procesului de gestionare a bunurilor aflate în gestiune.

Totodată, ei recomandă împuternicirea Primăriei să adopte decizii privind:

– privatizarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate (arendate anterior);
– transmiterea în proprietate a loturilor aferente caselor particulare atribuite anterior în folosință;
– prelungirea termenilor de arendă/locațiune a terenurilor/încăperilor proprietate municipală;
– vânzarea-cumpărarea loturilor din întovărășirile pomicole, ș.a..

Introducerea sistemului de vot electronic în cadrul CMC şi a mecanismului circulaţiei electronice a documentelor. Un nou mecanism ar îmbunătăţi esenţial nivelul de transparenţă a procesului deliberativ şi ar spori nivelul de încredere a cetăţenilor în activitatea Consiliului Municipal.