Alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive și drepturile fundamentale au fost respectate în general, însă campania s-a desfășurat pe fondul dezamăgirii în instituțiile publice și a fost afectată de acuzațiile de presiune asupra funcționarilor publici, de indicii puternice privind cumpărarea voturilor și de utilizarea abuzivă a resurselor de stat. La această concluzie au ajuns observatorii internaționali privind desfășurarea alegerilor parlamentare.

„Aceasta a fost o campanie activă, cu o luptă grea și polarizată, în contextul unui scrutin în general bine organizat. Nu este un secret faptul că există o dezamăgire generală în rândul cetățenilor în procesele și instituțiile politice de aici”, a declarat George Tsereteli, Coordonator Special și lider al misiunii de observare pe termen scurt a OSCE. El a invitat pe câștigătorii alegerilor să-și îndeplinească promisiunile, să abordeze problemele identificate și să răspundă așteptărilor poporului.

Observatorii au menționat că acestea au fost primele alegeri desfășurate în cadrul noului sistem electoral mixt, care a fost adoptat fără dezbateri și consultări publice.

„Modificările aduse sistemului electoral și desfășurarea paralelă a referendumului au condus în mod clar la confuzie atât din partea alegătorilor, cât și anumitor lucrători din secțiile de votare”, a declarat Rebecca Harms, șefa delegației Parlamentului European.

„Noul sistem electoral a confirmat, din păcate, principalele preocupări ridicate de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, în special lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire a influenței nejustificate a oamenilor de afaceri bogați, combinată cu un sistem slab de supraveghere a finanțării partidului și a candidatului, precum și sancțiuni inadecvate”, a declarat Claude Kern, șeful delegației Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Observatorii s-au referit și la votul în diasporă. Potrivit unui comunicat, decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) ca numai titularii de pașapoarte valabile ar putea vota peste hotare au venit doar cu șase săptămâni înainte de ziua alegerilor și a fost diferită de practica de la alegerile anterioare. „Au existat preocupări cu privire la motivele care stau la baza acestei decizii”, se spune în comunicat.

Aceștia au mai spus că deși CEC a înființat 123 de secții de votare în 37 de țări pentru votul în afara țării, o creștere față de alegerile anterioare. „Lipsa de transparență în modul în care au fost alocate aceste secții de votare a contribuit la percepția că decizia a fost luată din motive politice”.

Cu referire la votul locuitorilor din Transnistria, observatorii spun că din considerente de securitate, CEC a schimbat locurile a 31 din 47 de secții de votare deschise pentru prima dată în mod specific pentru alegătorii care locuiesc în Transnistria. O mare parte contestatoare a afirmat că aceasta a fost o încercare a guvernului de a reduce numărul de voturi din Transnistria.

Observatorii au menționat că în general, cadrul juridică oferă o bază adecvată pentru desfășurarea alegerilor democratice, iar amendamentele recente au abordat parțial unele recomandări anterioare ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei. Cu toate acestea, aceste alegeri au demonstrat că trebuie abordate aspecte importante, inclusiv aplicarea dispozițiilor împotriva folosirii abuzive a resurselor de stat, lacunele privind utilizarea organizațiilor de caritate pentru finanțarea campaniilor și concentrarea proprietății mass-media.

Modificările recente aduse regulamentelor privind finanțarea partidelor și a campaniilor au vizat unele recomandări anterioare, însă alte recomandări-cheie rămân nesoluționate, în special cele care vizează sporirea supravegherii și aplicării regulilor de finanțare a partidelor și campaniilor și consolidarea sancțiunilor. Potrivit CEC, ea nu dispune de resurse umane suficiente pentru a monitoriza în mod eficace finanțarea campaniilor și a efectuat anchete doar ca răspuns la reclamații.

De asemenea, observatorii au menționat că lipsa clarității în ceea ce privește competența de a judeca plângerile și opinia CEC că nu a putut să schimbe deciziile consiliilor electorale privind înregistrarea candidaților a dus la negarea dreptului la o cale de atac efectivă în mai multe cazuri.