Precizăm că la 5 martie curent, a fost depusă o sesizare privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 342, 346, 352 alin. (3) din Codul de procedură penală. Atunci, avocații lui Filat spuneau că, în procesul Penal nu exista o claritate în ceea ce privește când instanța de judecată se poate pronunța la cererile făcute la urmărirea penală.
Mai exact, autorul sesizării a menționată că articolul 342 alin. (2) din Cod prevede o listă exhaustivă de chestiuni în privința cărora judecătorul trebuie să se pronunțe printr-o încheiere separată. Celelalte chestiuni care apar în timpul judecării cauzei se soluționează printr-o încheiere care se include în procesul-verbal al ședinței [articolul 342 alin. (3) din Cod]. În acest sens, el susține că problema referitoare la nulitatea probelor nu este prevăzută în lista chestiunilor în privința cărora judecătorul trebuie să se pronunțe printr-o încheiere separată, fapt care presupune că, în acest caz, el poate soluționa problema respectivă printr-o încheiere ce nu trebuie motivată, ci doar inclusă în procesul-verbal al ședinței.
În decizia sa, Curtea spune că solicitarea de a declara nule anumite probe la etapa cercetării judecătorești instituie, pe de o parte, un drept al părții de a face referire la această nulitate la etapa dezbaterilor judecătorești, iar pe de altă parte, o obligație a instanței judecătorești de a se pronunța cu privire la nulitatea invocată. De altfel, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă, inter alia, probele pe care își bazează concluziile instanţa de judecată şi motivele pentru care instanţa a respins alte probe [articolul 394 alin. (1) pct. 2) din Cod].
Prin urmare, Curtea reține că organizarea actuală a etapelor examinării cauzelor penale în prima instanță nu împiedică părțile să conteste probele în instanța de judecată și să se opună folosirii acestora la adoptarea hotărârii. Faptul că nulitatea probelor nu poate fi invocată la ședința preliminară, așa cum dorește autorul excepției, ci trebuie amânată până la etapa cercetării judecătorești, nu reprezintă o problemă de constituționalitate. Important este că legislația procesual-penală citată supra asigură faptul că în cadrul examinării cauzei în fața instanțelor judecătorești părțile au dreptul să conteste probele pe care le consideră nule și, totodată, că instanțele judecătorești sunt obligate să se pronunțe cu privire la nulitățile invocate. Acest fapt îi permite Curții să constate că prevederile contestate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, garantate de articolele 20 și, respectiv, 26 din Constituție. Decizia integrală poate fi citită mai jos.
În al doilea dosar, Vlad Filat este acuzat de procurori de spălarea a peste 12 milioane de lei, pe care le-ar fi obținut de la BEM. Fostul premier pledează nevinovat. Vlad Filat se află după gratii din 2015, reținut în urma unui autodenunț făcut de Ilan Șor. Ulterior, el a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupere pasivă, fapte pe care Filat nu le-a recunoscut. Fostul premier s-a plâns la CEDO pentru încălcările care ar fi fost admise în tot procesul de judecată, dar și pe condițiile din penitenciar.
