Votul alegătorilor la ultimele alegeri parlamentare, desfășurate în baza unui sistem electoral mixt, a fost mai puțin geopolitic, în comparație cu scrutinele anterioare, sunt de părere experții de la Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE).

„Votul geopolitic a reprezentant o variabilă importantă a scrutinelor parlamentare desfășurate în ultimii zece ani. Pe de o parte, programele și discursurile electorale ale formațiunilor politice erau formulate pentru a diviza într-un mod artificial societatea pe criterii de limbă, etnie, amplasare geografică și opțiuni geopolitice. Pe de altă parte, structura ento-lingvistică a societății, afectată de campanii mediatice de manipulare, a oferit premisele necesare pentru dezvoltarea unei retorici electorale ce urmărea atragerea electoratului loial și ignorarea preferințelor taberei considerate adverse. Datele problemei s-au modificat odată cu instituirea sistemului de vot mixt pentru alegerile din 24 februarie 2019, unde prezența discursului geopolitic în timpul campaniei pre-electorale și electorale a fost mai scăzută, iar atenția formațiunilor politice a fost concentrată pe alte domenii de interes decât politica externă și de securitate a Republicii Moldova”, consideră expertul IPRE Mihai Mogîldea.

În cadrul unui studiu elaborat la acest subiect, experțul IPRE a ajuns la concluzia că formula electorală mixtă a favorizat în mare măsură Partidul Democrat, care cu un procentaj de 23,62% din voturi a obținut 30 de mandate în Parlament. În același timp, sistemul mixt a defavorizat clar Blocul ACUM, care 26,84% din voturi a obținut doar 26 de mandate. Chiar dacă a obținut cel mai mare scor electoral (31.15%) și respectiv cele mai multe mandate (35 de deputați), PSRM s-a dovedit a fi marele perdant al sistemului electoral mixt, care, din cauza configurării circumscripțiilor uninominale, a pierdut întâietatea în regiuni considerate a fi loiale partidelor pro-ruse, de stânga, consideră Mihai Mogîldea.

În acest context, expertul a formulat patru potențiale efecte ale alegerilor parlamentare anticipate:


Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova.