Avocatul lui Vlad Filat, Victor Munteanu, spune că din cele 250 de milioane de dolari, enunțate de fostul procuror general Corneliu Gurin de la tribuna Parlamentului, pe 15 octombrie 2015, în ziua în care lui Vlad Filat, pe atunci deputat, i-a fost ridicată imunitatea de parlamentar, s-au tot „evaporat” sume de bani, până ca dosarul să ajungă în instanță, dar și după, inclusiv la etapa în care acesta a ajuns la Curtea de Apel. Munteanu afirmă că avocații au probe prin care să demonstreze că alte zeci de milioane de dolari, pentru care a fost condamnat Filat, i-au fost atribuite ilegal. Astfel, în prezent, potrivit avocatului, mai este doar o sumă de trei milioane de dolari, bani pe care Filat tot nu i-ar fi primit, însă pentru care apărarea încă nu a reușit să acumuleze probe, din motiv că sumele au fost transferate din offshore, iar autoritățile blochează activitatea avocaților de a cerceta proveniența acestor bani. 

Ridicarea imunității de parlamentar

Avocatul lui Vlad Filat spune că pe 15 octombrie 2015 acestuia i-a fost ridicată ilegal imunitatea de deputat. În primul rând, potrivit avocatului Victor Munteanu, ex-procurorul general Corneliu Gurin a încălcat prezumția nevinovăției lui Vlad Filat, când a vociferat public de la tribuna Parlamentului precum că procurorii au probe concludente că acesta a estorcat și a primit 250 milioane dolari SUA de la Ilan Șor.

„Conform legii, cererea Procurorului General se adresează Președintelui Parlamentului, iar Preşedintele Parlamentului o trimite spre examinare Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Comisia juridică pentru numiri și imunități urma să examineze toate documentele prezentate, cu acordarea posibilității de apărare domnului Vlad Filat, procedură care a fost încălcată flagrant. Ridicarea imunității s-a făcut prin vot deschis al deputaților în plenul Parlamentului, chiar dacă legea prevedea votul secret”, a explicat Victor Munteanu.

„Deși, Curtea Constituțională a stabilit ulterior că ”Se declară neconstituţionale alineatele (6) şi (7), precum şi cuvântul „secret” de la alineatul (8), ale articolului 97 din Regulamentul Parlamentului, şi alineatul (5) de la articolul 10 din Legea nr. 39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament”, menționăm că Hotărârea Curții Constituționale nu are efect retroactiv, se aplică doar pentru situațiile din viitor și nu legiferează ridicarea imunității domnului Filat contrar legii. În rezultat, domnul Vlad Filat a fost reținut ilegal în aceiași zi în incinta Parlamentului Republicii Moldova și escortat la Procuratura Anticorupție”, a mai spus avocatul.

Dosarul, expediat în instanță în doar două luni, iar din 250 de milioane, au rămas 40 de milioane

Foto: Argumentul.md

Dosarul lui Filat a fost expediat în instanță pe 23 decembrie 2015, dar în materiale nu mai figurau acele 250 de milioane de dolari, ci deja 40 de milioane sau cu 210 milioane mai puțin decât suma enunțată de Gurin în ziua reținerii lui Filat.

„Suma exorbitantă invocată de ex-procurorul general de la tribuna Parlamentului a fost anunțată doar pentru a induce în eroare deputații, opinia publică națională și internațională”, a spus Victor Munteanu.

Apărătorul fostului premieri a enumerat încălcările pe care le-ar fi făcut oamenii legii, în cadrul procesul de judecată care s-a desfășurat:
1) cu ușile închise;
2) fără posibilitatea de a audia martorii apărării;
3) fără expertiza financiar-bancară, care să demonstreze obiectiv rulajele financiare și beneficiarii reali ai companiilor;
4) fără acte traduse din alte limbi – Engleză, Letonă, Germană, etc.;
5) fără vreun temei legal sau probe domnului Vlad Filat i-au fost atribuite companii, cu care acesta nu are absolut nici o atribuție.

„Și multe alte încălcări, care dacă s-ar fi examinat corect, de judecători și procurori independenți, cu siguranță s-ar fi demonstrat nevinovăția domnului Vlad Filat. Cu regret, în doar șase luni, cu viteza luminii, prima instanță l-a condamnat pe Vlad Filat la 9 ani de detenție”, a menționat Munteanu.

Dosarul la Curtea de Apel, etapă la care s-au mai „evaporat” alte 16 milioane de dolari 

După ce sentința de condamnare a lui Filat a ajuns la Curtea de Apel, din învinuire au mai fost fost scoase alte 16 milioane de dolari din cele 40 de milioane.

„Acest lucru a fost posibil doar datorită presiunii publice, bazată pe faptul că mass-media a publicat informația care atesta că persoanele din Federația Rusă, care chipurile i-au transmis bani cash, nu îl cunoșteau pe Vlad Filat și niciodată nu au fost în Republica Moldova”, a spus avocatul Munteanu.

Totuși, sentința de condamnare la nouă ani de închisoare a fost menținută și, potrivit avocatului, instanța de apel a refuzat să audieze martorii apărării, nici chiar pe denunțătorul Ilan Shor, care a refuzat să mai dea declarații. De asemenea, a fost respinsă solicitarea apărării de a efectua expertiză financiară; nu au fost traduse actele din dosar anexate într-o limbă străină; au fost refuzate comisiile rogatorii, etc.

Încetarea mandatului de deputat înainte de termen

Victor Munteanu spune că au fost admise încălcări și atunci când Parlamentul a decis ridicarea mandatului de deputat al lui Vlad Filat.

„După pronunțarea Deciziei Curții de Apel, înainte de a avea o hotărâre judecătorească irevocabilă, așa cum prevede legea, la 22 decembrie 2016 Parlamentul a decis încetarea mandatului de deputat al domnului Vlad Filat, chiar dacă potrivit Curții Constituționale, mandatul de deputat încetează de drept în cazul unei condamnări printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă. Astfel, Parlamentul s-a antepronunțat cu mult înaintea Curții Supreme de Justiție, sugerând soluția Deciziei irevocabile în acest caz, ceea ce este o încălcare foarte gravă”, a declarat apărătorul ex-premierului.

Curtea Supremă de Justiție a respins recursul avocaților fără a se ajunge la examinarea lui

Victor Munteanu contestă și decizia magistraților de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care, deși în acest dosar au fost depuse șase recursuri împotriva deciziei Curții de apel, CSJ a respins recursul ca fiind vădit neîntemeiat și a lăsat în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău: „Într-un asemenea dosar complex, de rezonanță, CSJ avea obligația să verifice legalitatea deciziilor instanțelor inferioare. În rezultat, acest dosar nici nu a fost examinat de instanta suprema fiind respins la faza admisibilității”, explică Munteanu.

Dosarul Filat – exemplu de justiție selectivă în rapoarte internaționale

Avocatul ex-premierului Filat spune că acest dosar a fost menționat în diverse rapoarte internaționale ca exemplu de justiție selectivă:

„Toate încălcările din dosarul domnului Filat au scos în evidență o problemă majoră. S-a demonstrat că în Republica Moldova sentințele sunt scrise, vădit, nu conform intimei convingeri ale judecătorilor, dar pentru a reduce la tăcere persoane incomode. Cazul domnului Vlad Filat a fost menționat în rapoartele mai multor state și organizații internaționale ca un exemplu de justiție selectivă și o răfuială cu oponenții politici, iar despre justiția din Republica Moldova, Comisia Internațională a Juriștilor a constatat, recent, că ”Mentalitatea unei ierarhii excesive în justiție și a judecătorului ca un simplu rol de notar în lucrul oficiului procurorilor este încă prevalentă printre judecători”.

Avocații lui Vlad Filat s-a adresat pe 9 august 2017 la CtEDO, invocând grave încălcări ale Convenției europene a drepturilor omului, iar la 4 ianuarie 2019, președintele Secției II a Curții europene a decis prioritizarea examinării cererii depuse.

Va urma…